Mormantul Sfant sta sa se prabuseasca

storica manastire Deir el-Sultan, situata deasupra Mormantului Sfant de la Ierusalim, este in pericol, necesitand o interventie imediata. Stravechile structuri au devenit fragile, punand in pericol viata
calugarilor, dar si a pelerinilor. Fondurile ar putea fi gasite, dar un conflict de nedepasit dintre Biserica Coopta si Biserica Etiopiana Ortodoxa, care revendica drepturi istorice asupra acestei structuri, impiedica orice interventie, relateaza corespondentul din Ierusalim al ziarului "La Stampa", citat de Agerpres.
Problema a devenit de actualitate dupa ce un inginer israelian, Igal Bergman, a stabilit ca perimetrul manastirii Deir el-Sultan, care cuprinde 26 de incaperi pentru calugari, patru magazii si doua capele modeste, este ''periculos'', instalatiile electrice si conductele de apa fiind necorespunzatoare, astfel incat eventuale miscari de teren
ar putea pune in pericol vieti omenesti. Dupa parerea sa, o interventie este ''foarte urgenta''. Daca manastirea s-ar prabusi, avertizeaza Bergman, si Mormantul Sfant ar putea fi afectat.
In locul cel mai sacru al Crestinatatii, ridicat pe ceea ce este numita drept Golgota, disensiunile intre diferitele Biserici sunt permanente, iar rivalitatile sunt vechi de secole, aminteste "la Stampa". In baza status quo-ului, explica cercetatoarea Elisa Pinna, grecii ortodocsi controleaza Mausoleul din centrul lacasului in care se afla stanca Mormantului lui Iisus. Si capela Golgotei apartine Bisericii bizantine. Franciscanii sunt izolati intr-un sector din partea de nord a cladirii si controleaza o a doua capela a Golgotei. Armenii au cripta Sfintei Elena. Rivalitatile continua si cu privire la acoperisul constructiei, in acestea fiind angajate, in afara de Biserica coopta si cea etiopiana, si cea siriana. Numele de Deir el-Sultan ar fi, potrivit etiopienilor, o referire la regele Solomon, care a fost legat de raporturi conjugale cu regina din Saba. Cooptii riposteaza ca Sultanul in discutie era Saladin, de la care au primit in dar manastirea in 1186. Recunosc ca au cedat-o in secolul al XVII-lea etiopienilor, dar numai temporar. Ei au denuntat ulterior faptul ca au fost inselati si pastreaza un control asupra acoperisului care, desi de dimensiuni modeste, ramane totusi semnificativ.
Recent, conducatorul Bisericii Etiopiene de la Ierusalim, arhiepiscopul Matthais , a confirmat pozitiile ferme ale acestei biserici. El a subliniat recent ca nu va accepta niciodata un consimtamant pentru lucrari din partea Bisericii Coopte, fiindca aceasta ar insemna sa i se recunoasca drepturile asupra manastirii. Dupa parerea sa, tocmai Israelul, ca parte ce nu este in cauza, ar trebui sa procedeze la lucrari fara nici o alta amanare, conchide autorul articolului.