Meleşcanu refuză să predea Ministerul Apărării

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu caută, de mai bine de o săptămână, o variantă pentru Ministerul Justiţiei. Şi asta pentru că, deşi într-o primă etapă a acceptat să preia şefia MJ, Teodor Meleşcanu s-a răzgândit şi le-a spus colegilor de partid că nu vrea să părăsească portofoliul Apărării.

Meleşcanu invocă tocmai argumentele folosite de preşedintele Traian Băsescu: nu ar da bine, în preajma summitului NATO, ca ministrul Apărării să fie schimbat; apoi, liderul PNL insistă că să rămână la MApN pentru că a început să se priceapă.

Conform unor surse, Tăriceanu şi Meleşcanu aveau programată aseară o discuţie pe tema Ministerului Justiţiei, dar actualul ministru interimar nu avea de gând să cedeze. Varianta cea mai probabilă pentru primul ministru este prelungirea interimatului lui Meleşcanu la MJ cu încă alte 45 de zile, până după summitul NATO din 2 – 4 aprilie.

Până atunci, Meleşcanu se va fi hotărât, iar Tăriceanu ar avea timp
să convingă pe altcineva, dacă va fi cazul, să preia Justiţia. Premierul încă mai speră să dea lovitura şi să vină cu un nume nepătat la şefia MJ, cum este cel al Renatei Weber, care acum este europarlamentar.

Ca să mascheze situaţia delicată în care se află, Tăriceanu invocă întârzierea publicării în Monitorul Oficial a motivării prin care Curtea Constituţională dă dreptul preşedintelui să refuze o singură dată
, motivat, nominalizarea unui ministru. Monitorul Oficial este însă în subordinea preşedintelui Camerei Deputaţilor, mâna dreaptă a premierului. (L.R.)

Tăriceanu: Era mai bine să vindem Automobile Craiova unei companii care produce hârtie igienică?

Premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat surprins neplăcut de decizia pe care a luat-o Comisia Europeană miercuri, referitor la privatizarea Automobile Craiova. Tăriceanu s-a arătat deranjat de concluziile CE privind ajutorul ilegal acordat de stat companiei Ford
. „Era mai bine să se vândă Automobile Craiova unei companii
care produce hârtie igienică (...) sau nasturi?”, a comentat Tăriceanu. „Ce ar trebui să facă România potrivit C.E., să aibă doar exportatori de produse
de lemn tradiţionale?”, a mai adăugat premierul. Executivul nu va contesta însă decizia, iar privatizare va merge mai departe.

Comisia Europeană solicită României să recupereze 27 milioane de euro, ajutor ilegal la privatizarea Automobile Craiova. Compania Ford este astfel obligată să înapoieze cei 27 de milioane de euro, sumă ce reprezintă ajutorul de stat primit din partea autorităţilor române în procesul de privatizare a fabricii Daewoo de la Craiova.

"Ajutorul de stat ilegal acordat la privatizarea Automobile Craiova, în valoare de 27 de milioane euro, reprezintă diferenţa dintre preţul de piaţă şi suma plătită de grupul american Ford, de 57 milioane euro, pentru preluarea uzinei auto", a explicat purtătorul de cuvânt al CE, Johannes Laitenberger.

Vânzarea pachetului
majoritar de acţiuni al Automobile Craiova de către statul român nu a respectat legislaţia comunitară, întrucât Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a oferit anumite condiţii care au dus la scăderea preţului, potrivit purtătorului de cuvânt.

"Privatizarea Automobile Craiova cu grupul Ford va fi finalizată, iar Parlamentul va da, săptămâna viitoare, votul final asupra Legii de privatizare", a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Mihai Voicu, membru al comisiei de privatizare. El a precizat că reprezentanţii Ford se vor întâlni, joi, la Prefectura judeţului Dolj, cu autorităţile locale, pentru a stabili detaliile legate de începerea procesului de producţie la Automobile Craiova.

Oficialii europeni au făcut publice miercuri concluziile verificărilor asupra modului în care s-a făcut privatizarea Automobile Craiova. Ei au verificat dacă au existat forme de ajutor de stat incompatibile sau dacă acest contract s-a realizat cu încălcarea liberei concurenţe sau a liberei circulaţii a capitalurilor.

REACŢIA COMPANIEI FORD
"Ford Europa salută decizia de astăzi a Comisiei Europene, prin care se anunţă finalizarea investigaţiei deschisă în cazul privatizării Automobile Craiova, permiţând astfel Ford continuarea procedurilor necesare în vederea cumpărării uzinei", arată compania într-un comunicat.

"Mă bucur că investigaţia Comisiei Europene s-a încheiat într-un timp
atât de scurt. Planurile şi angajamentele noastre pentru fabrica din Craiova rămân neschimbate", a declarat, în comunicat, preşedintele şi directorul general al Ford Europa, John Fleming.

Scopul Ford este de prelua fabrica cât mai curând posibil şi de a o transforma într-un centru de producţie auto de talie internaţională, a anunţat compania.

În urmă cu o săptămână, preşedintele AVAS Teodor Atanasiu susţinea că, până la începutul lui aprilie, contractul de privatizare a Automobile Craiova semnat cu Ford va intra în vigoare. Nu există motive de îngrijorare cu privire la eventuale ajutoare de stat, susţinea acesta la momentul respectiv.

Record de tranzactionare la Bursa

Sentimentul pozitiv din piata a adus inapoi investitorii, care au apreciat ieri, toti indicii, pe o lichiditate-record pentru acest an.

Investitorii s-au inghesuit ieri sa cumpere actiuni la bursa pe baza sentimentului pozitiv existent, in prezent, in piata. Dupa o zi de luni cu cresteri spectaculoase, si a doua zi a saptaminii a adus mult doritele aprecieri ale cotatiilor care, desi au fost ceva mai temperate, s-au facut pe cea mai mare lichiditate a pietei din acest an - 83 de milioane de lei, circa 23 de milioane de euro. Ca si in sedinta precedenta, campionii cresterii si ai lichiditatii au fost SIF-urile si bancile.

Cea mai mare crestere pe BVB a fost inregistrata de societatea Mefin Sinaia, in timp
ce SIF 3 a cistigat 8,2%, iar BRD 5%. Petrom, care a anuntat o scadere cu 22% a profitului net, a inchis sedinta bursiera in scadere cu 0,7%, dupa mai multe zile succesive de crestere. Principalii indici bursieri au inregistrat cresteri situate intre 1,75% - BET-C (indicele general al bursei) si 4,7% BET-FI (indicele SIF-urilor).

Dupa patru zile succesive de cresteri puternice, brokerii apreciaza ca o mica corectie poate interveni oricind, desi trendul ascendent al bursei a fost confirmat. „Putem inregistra o scadere, insa nu poate fi vorba, cel putin pe termen scurt, de o intoarcere la trendul descendent. Cresterile mai pot dura saptamini de-acum incolo“, ne-a spus Iulian Panait, presedintele KTD Invest. Acesta este de parere ca, si in continuare, BVB va purta trena bursei, in timp ce Rasdaqul mai are de astepat. „Interesul mare va fi tot pe actiunile lichide“, apreciaza Panait.

O atitudine mult mai prudenta o are Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest. Acesta inca nu este convins de trendul ascendent al bursei si spune ca, pentru a se confirma aceasta, trebuie saptamini intregi de cresteri pe volume mari. „Nu sint inca convins de intoarcerea trendului. Sa nu uitam ca scaderea bursei dureaza deja de sapte luni si am mai avut o intoarcere de scurt timp in decembrie 2007. Pina una-alta, stirile care vin din SUA nu prea sint bune. Totusi, cred ca pe termen foarte scurt cresterile vor continua. Ca sa se confirme insa trendul avem nevoie de mai mult si, in principal, de revenirea pietelor europene si americane“, a declarat Pasol.

Potrivit acestuia, cresterile explozive din ultimele zile sint mana cereasca pentru speculatori, in timp ce contextul fundamental nu s-a prea schimbat.

La inchiderea editiei, indicele DAX al bursei de la Frankfurt era in crestere cu 1,07%, iar indicele FTSE al bursei londoneze urca cu 0,57%. Bursa din New York a deschis sedinta de tranzactionare in scadere cu 0,19%.

Sediu propriu sau spatii inchiriate: ce prefera marile companii romanesti?

Companiile mari cu un ritm alert de dezvoltare a afacerii prefera sa inchirieze spatiile de birouri, pentru o flexibilitate mai mare, in timp ce companiile cu rate de crestere mai stabile aleg alternativa unui sediu propriu.
Estimarea ii apartine Mirelei Raicu, consultant senior al agentiei imobiliare Esop.

Decizia de a inchiria sau a cumpara depinde de factori diversi, unul dintre cei mai importanti fiind insa directia strategica de dezvoltare a afacerii.

Reprezentantii Orange Romania au declarat ca investitiile companiei sunt gestionate catre dezvoltare
si nu catre sedii, motiv pentru care prefera sa inchirieze.

"Orange nu face investii in cladiri. De aceea, sediile in care angajatii isi desfasoara activitatea sunt locatii inchiriate", au explicat reprezentantii companiei.

"Orange Romania este furnizor de servicii de telecomunicatii, prin urmare investiile noastre sunt directionate in principal catre extinderea retelei si in dezvoltarea serviciilor si produselor
Orange", au mai spus acestia.

De asemenea, oficialii Vodafone au afirmat ca toate spatiile de birouri
in care activeaza compania sunt inchiriate.

In schimb, Romtelecom detine atat sedii proprii, cat si inchiriate. Tinand cont de istoria companiei (fost monopol telecom national), sediile proprii sunt o componenta
importanta a portofoliului operatorului.

Astfel, compania detine sediile vechi, care au fost reconditionate, cum ar fi cel de la Palatul Telefoanelor, insa a inchiriat si spatii noi.

In ceea ce priveste companiile
care achizitioneaza sedii, acestea sunt de regula firme locale, cu numar mediu de angajati intre 70-150, potrivit analistilor Esop.

Totusi, si companiile mari, cu un numar de peste 1.000-2.000 angajati, gasesc uneori util sa aiba propriul sediu. Este si cazul celei mai mari societati romanesti, Petrom.

Privatizarea Automobile Craiova - C.E. consideră că România a ajutat ilegal Ford

Comisia Europeană solicită României să recupereze 27 milioane de euro, ajutor ilegal la privatizarea Automobile Craiova. Compania
Ford este astfel obligată să înapoieze cei 27 de milioane de euro, sumă ce reprezintă ajutorul de stat primit din partea autorităţilor române în procesul de privatizare a fabricii Daewoo de la Craiova.

Oficialii europeni au făcut publice miercuri concluziile verificărilor asupra modului în care s-a făcut privatizarea Automobile Craiova. Ei au verificat dacă au existat forme de ajutor de stat incompatibile sau dacă acest contract s-a realizat cu încălcarea liberei concurenţe sau a liberei circulaţii a capitalurilor.

În urmă cu o săptămână, preşedintele AVAS Teodor Atanasiu susţinea că, până la începutul lui aprilie, contractul de privatizare a Automobile Craiova semnat cu Ford
va intra în vigoare. Nu există motive
de îngrijorare cu privire la eventuale ajutoare de stat, susţinea acesta la momentul respectiv.

"Reducerea TVA: o prostie electorală"

Reducerea TVA la alimente de bază, propusă de Senat din motive
electorale, nu va fi aplicată deoarece iniţiatorii trebuie să identifice sursa de compensare a veniturilor şi este greu de crezut că au curajul să propună creşterea altor taxe într-un an marcat de alegeri, a declarat premierul Tăriceanu.

„Nu toate prostiile care se spun or să ajungă să se şi materializeze“, a mai spus Tăriceanu.

Taxa pe prima inmatriculare a ministrilor

Daca toti romanii ar da statul in judecata, Guvernul ar putea fi nevoit sa inapoieze taxa, dar si sa plateasca 30 milioane euro cheltuieli de judecata. Din banii contribuabililor, evident

Am intalnit si romani fericiti! Unul a obtinut saptamana trecuta o sentinta irevocabila in cazul taxei de prima inmatriculare, prin care taxa era declarata ilegala, iar statul - obligat sa-i inapoieze banii platiti. Am intalnit insa si romani nefericiti, acuzand ca unele partide, in incercarea de a câstiga electorat, promoveaza mesaje cu caracter populist legate de taxa auto si doresc ca România sa devina „cimitirul“ de masini uzate al Europei. Anxietatea lor este accentuata de „procesomanii” ro-mani, care au de gand sa tot dea statul in judecata, iar Guvernul s-ar putea vedea nevoit nu doar sa le inapoieze taxa platita, ci sa le mai achite si cheltuielile de judecata.
„ Curtea de Apel Timisoara a decis sa respinga in mod irevocabil recursul declarat de Administratia Finantelor Publice Arad, impotriva sentintei Tribunalului Arad, care declara, la rândul sau, in prima instanta, ca taxa de prima inmatriculare in privinta reclamantului din acel dosar este nelegala. Pe cazul particular al reclamantului (de la Arad, primul din tara care a câstigat un proces impotriva taxei auto - caz prezentat in premiera de SFin) s-a constatat ca perceperea taxei, pentru un autoturism adus in România si inmatriculat in România, este nelegala“. Aceasta poate fi una dintre cele mai importante decizii judecatoresti adoptate in Romånia, decizie prin care statul este obligat sa inapoieze unui contribuabil taxa de prima inmatriculare perceputa si sa-i plateasca cheltuielile de judecata.
Din pacate insa, in Romania, deciziile judecatoresti nu pot constitui un precedent juridic, ca in alte state europene, asa incat cetatenii care doresc recuperarea taxei vor trebui sa apeleze, la randul lor, la justitie. Foarte probabil, dat fiind contextul general (presiunea mediatica, motiunea simpla adoptata de Parlament, pozitia Comisiei Europene, dar si a Curtii Europene de Justitie), toate procesele intentate statului vor fi castigate in instanta.

Cheltuielile de judecata - 10% din valoarea taxei
Singurul impediment in calea contribuabililor, pe care se bazeaza si statul, ar putea fi reprezentat de cheltuielile de judecata. Nu oricine isi permite sa plateasca un avocat, in conditiile in care exista si riscul, redus ce-i drept, de a pierde procesul. Din fericire pentru contribuabil, din pacate pentru guvernanti, cheltuielile nu sunt atat de ridicate. Taxa de timbru pentru contencios administrativ este de 0 lei, iar onorariul avocatului - aproximativ 10% din valoarea prejudiciului recuperat.

Contribuabilii vor plati incapaiånarea Guvernului
Cine plateste insa aceste sume? Guvernul, din banii incasati de la contribuabili. Dupa ce cu banii obtinuti din taxa pe prima inmatriculare (care n-au luat drumul bugetului Ministerului Mediului, ci s-au dus catre bugetul
de stat) au oferit pomeni electorale, guvernantii vor fi nevoiti sa repare moral incapatånarea cu care au tras de aceasta taxa din impozitele platite de fiecare dintre contribuabili. Iar daca nu decid prin lege sa inapoieze banii, eventual esalonat, precum guvernul ungar, iar toti platitorii taxei vor apela la justitie, statul va fi nevoit sa mai scoata suplimentar 30 milioane euro (10% din totalul de 300 milioane euro incasati in 2007 cel putin) cheltuieli de judecata. Platiti tot din buzunarele contribuabililor! Iar premierul si ministrii de finante nu au nicio responsabilitate, desi toata lumea, de la juristi si comisari europeni la ziaristi, le-a atras atentia asupra consecintelor incapatanarii lor. Ei au tinut-o una si buna cu externalitatile negative (costurile nesuportate de nimeni implicate de poluare) aduse de utilizarea masinilor. Poate ca ar fi momentul introducerii in Romania a unei noi taxe de prima inmatriculare a ministrilor. Pentru ca, prin deciziile lor, acestia impun cele mai pe-riculoase externalitati negative intregii economii
si contribuabililor in special. Sau sa fie obligati, la numirea in functie, sa incheie un contract de asigurare, din care sa se plateasca daunele aduse, sau macar o parte din ele, precum cheltuielile de judecata.

Taxa auto - a treia varianta
Taxa auto va fi calculata diferentiat, in functie de emisiile de CO2 pentru masinile Euro 4, iar pentru celelalte autovehicule va fi aplicata actuala formula - conform normei de poluare, data
de emisiile de noxe si cilindree -, insa sumele vor creste sensibil fata de propunerea aflata in dezbatere. Guvernul a decis, potrivit Mediafax, sa trimita Comisiei Europene o noua scrisoare privind taxa de poluare auto, in care va fi prezentata o alta formula de calcul, corelata cu emisiile de carbon. Totodata, Executivul a aprobat un memorandum prin care redefineste modalitatea de calcul al taxei. Prin memorandum au fost stabilite criteriile de diferentiere a taxei, fiind preluate cerintele Comisiei Europene si introdusa taxarea pe baza emisiilor de CO2 la autovehiculele Euro 3 si Euro 4, intrucât acestea sunt singurele masini care au inscrise in documentele
de identificare emisiile de dioxid de carbon.

Vosganian: Isărescu să nu mai comenteze

Ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, a lansat ieri un atac foarte dur la adresa lui Mugur Isărescu, spunând că nu mai vrea să primească sfaturi din partea guvernatorului BNR. Ieşirea lui Vosganian a venit ca o replică la declaraţia lui Isărescu, conform căreia guvernul ar trebui să fie mult mai atent în dirijarea economiei
.

“Atunci când ministrul Finanţelor, odată ales în funcţie, preia realitatea şi arată naţiunii că trebuie restructurate cheltuielile, că trebuie introduse criterii de eficienţă, nu e în regulă ca guvernatorul, în loc să spună «da», sunt de acord să menţioneze că structura
nu este bună”, a declarat ieri Vosganian, în cadrul unei emisiuni televizate.

La sfârşitul anului trecut, Mugur Isărescu a atras atenţia Guvernului că politica de a genera cheltuieli de stat în ultima lună a anului pentru a îndeplini bugetul
este greşită. Isărescu a explicat atunci că lansarea pe piaţa monetară a unei sume atât de mari de bani (circa două mld. euro, n.r.) în luna decembrie a anului trecut duce la creşterea inflaţiei, ceea ce poate destabiliza mediul economic.

Pericolul inflaţiei

Guvernatorul BNR a atras atenţia că din cauza unei inflaţii prea mari, România ar putea amâna adoptarea euro ca monedă naţională în 2014, cum fusese programat iniţial.

“Dacă inflaţia nu va scădea în mod sustenabil în 2008 şi în 2009, mă tem că adoptarea euro în 2014 nu va fi realizată”, a explicat Isărescu, cu ocazia unui seminar privind situaţia economică a României. În luna ianuarie a acestui an, rata inflaţiei a fost de 7,26%, cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni.

Unul dintre cele mai mari pericole pentru inflaţie este creşterea salariilor peste aprecierea productivităţii. Presiunea sindicatelor însă este foarte mare, mai ales ţinând cont că e an electoral. Angajaţii din administraţie, cei din învăţământ şi din sănătate au anunţat deja că vor protesta pentru a primi mai mulţi bani. Salariile din România vor continua să crească accelerat, mai ales din cauza lipsei de forţă de muncă, în special în domeniul construcţiilor.

Nokia şi Antibiotice, aproape de finalizarea anchetelor

Decizia Comisiei Europene este practic prima care ar pune ştampila oficială de acordare de ajutoare de stat în cazul privatizărilor din România.

Pe fondul cazului de relocare a fabricii Nokia din Germania la Cluj, politicienii germani, în frunte cu cancelarul german, Angela Merkel, au criticat dur, public, atât poziţia companiei
finlandeze, cât şi pe cea a autorităţilor române.

Întors pe toate feţele, cazul Nokia pare că a reprezentat picătura care a umput paharul pentru interesele economice ale Germaniei, odată cu concedierea celor aproape trei mii de angajaţi din fabrica de la Bochum. Astfel, de la ceea ce ar fi trebuit să fie un exerciţiu de economie
capitalistă, cazul a ajuns să deschidă cutia Pandorei pentru celelalte privatizări din ţara noastră.

Şi asta, pentru că politicienii germani din grupurile parlamentare europene duc o ofensivă dură de culise în privinţa investiţiilor străine atrase de România, pentru care au cerut în mod expres o atentă monitorizare
a facilităţilor oferite de Bucureşti.

Isarescu arata pisica Guvernului

Calitatea politicii fiscale este unul dintre punctele slabe ale Romaniei, in principal din cauza destinatiei cheltuielilor, a declarat, ieri, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, la postul de televiziune The Money Channel.
Pe de alta parte, el a explicat ca in cazul unei economii
care inregistreaza o crestere rapida, practicarea unor cheltuieli ridicate este similara cu turnarea de gaz peste foc.
Intrebat daca se asteapta in acest an la o relaxare fiscala, guvernatorul BNR a raspuns ca aceasta nu este o optiune, "sub nici o forma". "Ar fi o decizie extrem de pagubitoare, care s-ar corecta in ani buni (...) Greseli ca acestea nu se sting in jumatate de an electoral sau chiar jumatate de ciclu electoral", a spus Isarescu.
Reamintim, parlamentarii doresc scaderea TVA la alimentele de baza, de la 19%, la 5%.
"Daca inflatia nu scade in mod sustenabil in 2008 si 2009, ma tem ca adoptarea euro in 2014 nu va fi realizata", a afirmat seful bancii centrale. El a aratat ca experienta actuala, cu reinflamarea inflatiei si deprecierea leului, demonstreaza ca reducerea ratei inflatiei in lipsa imbunatatirii celorlalti indicatori este contraproductiva.
"Guvernatorul BNR nu e analist"
Guvernatorul BNR ar trebui sa fie de acord cu strategia Ministerului Economiei si Finantelor (MEF) referitoare la cheltuielile bugetare, a declarat, ieri, ministrul de resort, Varujan Vosganian, aratand, totdata, ca ar dori ca Mugur Isarescu sa nu ii mai atraga atentia pe aceasta tema. "Atunci cand ministrul Finantelor, odata ales in functie, preia realitatea si arata natiunii ca trebuie restructurate cheltuielile, ca trebuie introduse criterii de eficienta, nu e in regula ca guvernatorul, in loc sa spuna "da, sunt de acord cu strategia pe care o adopta MEF", sa mentioneze ca structura
nu este buna. Nu mai vreau ca guvernatorul sa-mi atraga atentia", a spus Vosganian, la postul de televiziune The Money Channel. "Eu, in locul guvernatorului, m-as feri sa devin un analist in problemele Ministerului de Finante, pentru ca banca centrala are de luat propriile reflectii in legatura cu politica pe care o duce si eu nu am facut niciodata referire la adresa politicii BNR", a mai spus oficialul MEF.

Anticipatele ca pierdere de vreme

Cit timp
pamintul s-a-nvirtit o data
a aparut iar Mircea Geoana vorbind despre anticipate. Stiu, imaginea liderului PSD rostind incordat ca un scolar in fata clasei poezia maretelor lui planuri politice de care se alege praful cind intra pe usa Ion Iliescu nu mai impresioneaza pe nimeni.

Dar, soptindu-se pe la colturi cum ca Hrebenciuc si Geoana s-ar fi intilnit la ceas de taina cu Tariceanu et co. pentru a pune cap la cap strategia unui scrutin comun locale-generale, dupa adoptarea prealabila a unui simulacru de lege travestita acum in proiect de vot uninominal, zvonul anticipatelor s-a transformat in birfa cu parfum de credibilitate.

Lansati in cursa pentru cistigarea Cupei Cupelor la Populism Viteza, liberal-democratii n-au zis nu ideii, in ciuda faptului ca ar fi avut de-acum lucruri mai bune de facut.

Cine mai are acum nevoie de anticipate? Poate doar Mircea Geoana. E singurul personaj politic, alaturi, probabil, de camarila lui, care ia in calcul varianta unui scrutin comun locale-generale, din dorinta de a-si pastra scaunul
de presedinte de partid. Prin PSD insa, cu Ion Iliescu in frunte, cu Nastase, Mitrea si Cozminca in umbra, sint multi cei care abia asteapta esecul partidului la locale ca sa-l trimita pe Geoana intr-o vacanta prelungita impreuna cu mama-soacra, foarte departe de sediul din Kisselef.

Pentru liberalii lui Tariceanu, plecarea de la guvernare prin procedura rusinoasa a adoptarii unei motiuni de cenzura e buna de luat in calcul doar la discutiile cu Viorel Hrebenciuc. Visul liberalilor este astazi adoptarea legii privind votul uninominal si, pentru a-l implini, sint dispusi sa minta frumos o tara intreaga. Ai nevoie doar de Constitutie si de elementare notiuni de aritmetica pentru a calcula ca n-a mai ramas timp suficient pentru anticipate. Insa discutiile pe aceasta tema sint bine venite, cu atit mai mult cu cit, din padurea de glasuri care comenteaza fumigena scrutinului comun locale-generale, nu se mai aude nici o vorba spusa despre escrocheria votului pe lista care e pregatit sa ne fie prezentat drept vot uninominal.

In fine, democrat-liberalilor le-ar prinde bine ceva tacere in discutiile despre anticipate. Nici in cele mai frumoase vise ale lor n-au sperat oamenii lui Boc si Stolojan sa aiba parte de asa crestere in sondaje pe greseala adversarilor politici. Cita vreme PNL si guvernul Tariceanu isi dau cu stingu-n dreptul sau cu Vosganian in taxele lui Pacuraru, democrat-liberalii nici n-ar trebui sa se mai gindeasca la alegeri inainte de termen. Singura opozitie pe care PD-L stie s-o faca este opozitia din vorbe. In loc sa deschida gura profetind venirea motiunilor de cenzura, liderii democrat-liberali ar face bine sa-si relaxeze falcile si sa-si incordeze atentia spre marea pacaleala a votului uninominal pregatita in laboratoarele pesedisto-liberale.

Traian Basescu nu se mai gindeste la alegeri generale anticipate. A declarat-o. Din calcule politice evidente, e clar ca a ales sa puncteze cu lovituri mai usoare, dar succesive. Strategia „ministrilor penali“ l-a adus in avantaj electoral, dar miza politica s-a schimbat. Debarcarea guvernului Tariceanu inainte de incheierea mandatului nu mai e o tinta. Sistemul
de vot insa e o provocare uriasa, chiar si pentru presedinte. Daca PSD si PNL reusesc sa treaca legea simulacrului de vot uninominal pe care s-au inteles, in ultimele saptamini, Hrebenciuc si Olteanu, proiectul de reformare a clasei politice se amina sine die. E motivul pentru care discutiile despre alegerile anticipate trebuie oprite. Mircea Geoana poate vorbi in continuare despre ele, dar, pentru cei care inteleg de unde incepe adevarata schimbare, e vremea ochilor deschisi si a atentiei sporite.

DNA sau scuza care acuză

Fie Daniel Morar vrea, dar nu poate, fie vrea, dar nu ştie

In plin scandal legat de ne­putinţa auto­rităţilor de a lupta cu corupţia, şeful DNA, Daniel Morar, a găsit vinovaţii eşecului anticorupţie: modificarea legilor, deciziile Curţii Constituţionale şi, mai ales, judecătorii. Morar a ţinut să precizeze că procurorilor anticorupţie nu le poate fi imputată nicio achitare, nicio condamnare cu suspendare.

Asta, în condiţiile în care anul trecut DNA a înregistrat un record absolut, de la înfiinţarea sa, în materie de achitări şi condamnări cu suspendare. Nu mai puţin de 54 de inculpaţi au fost achitaţi definitiv în 2007, iar 81 dintre condamnaţi au primit pedepse cu suspendare. Deh, judecătorii ăştia! – suspină DNA.


Ar trebui totuşi ca şi pro­curorii anticorupţie să‑şi asume cuvinte precum "vină", "neglijenţă", "necu­noaştere"… Măcar aşa, din respect pentru lingviştii care au decis să introducă aceste cu­vinte în dicţio­narul limbii române. Dacă aruncarea pisicii în curtea altuia ar fi doar o manevră a DNA de a distrage atenţia de la propria neputinţă, am putea fi îngăduitori. Însă, dacă procurorii an­ticorupţie cred sută la sută că fac anchete ca la carte şi doar judecătorii ar trebui să se mai pună la punct cu procedurile, este o gravă problemă.

Atât timp cât, în 2007, nu ne-a fost dat să auzim de vreun caz uluitor de corupţie ajuns în instanţă, iar anchetatorii nu-şi asumă nici măcar interceptările şi filajele eronate, care depăşesc cu mult şi umorul filmelor cu Stan şi Bran, Daniel Morar poate da vina şi pe… condiţiile meteorologice, nu numai pe judecători. Totuşi, se poate "lăuda" şi DNA cu ceva.

Cu o simplă semnătură, aproape 80 de persoane au fost scoase de sub urmărire penală în dosarul
„Flota", în care, culmea ironiei, numai şeful statului rămâne suspect de săvârşirea unor fapte de corupţie. Nu pentru că procurorii ar avea ceva indicii în ceea ce-l priveşte pe şeful statului, doamne fereşte, ci pentru că Traian Băsescu este… imun la DNA. Preşedintele României nu poate fi cercetat decât pentru înaltă trădare. Şi, cum flota maritimă românească nu a fost trădată, ci a dispărut pur şi simplu, scoaterea de sub urmărire penală este singura soluţie.


Cu toate acestea, cineva va trebui să dea socoteală, fie măcar şi pentru banii statului aruncaţi pe fereastră într-o cauză în care două expertize s-au bătut cap în cap. În plus
, prejudiciul, calculat de prima echipă de experţi, în 2004, la 11.000 de miliarde de lei vechi, a ajuns în 2007, după socotelile celei de-a doua comisii, la zero lei. Atât timp
cât procurorii nu-şi asumă niciun procent din eşecul luptei cu marea corupţie, concluzia e cât se poate de simplă. Fie Daniel Morar vrea, dar nu poate, fie vrea, dar nu ştie. Alţii sunt de vină!

Starea de alegeri

Fara a face o regula din asta, cred ca atunci cand analizele realizate de un sindicat, pe orice tema, sunt mai argumentate si mai realiste decat cele "servite" de Guvern contribuabilului, avem o problema. Nu cu sindicatele, evident, ci cu Guvernul.

In locul jocului clasic, cu sindicate care cer continuu si ministri care fac tot posibilul sa reziste presiunilor, in Romania lui Tariceanu si Pacuraru, Guvernul a impartit vesel promisiuni cu ambele maini, in timp ce sindicatele se ingrijoreaza acum ca acestea sunt "nesustenabile".
Sistemul de pensii este poate cel mai clar exemplu de "gogoasa" pregatita din vreme pentru sezonul electoral, care insa, de data aceasta, nu a mai fost inghitita pe nemestecate de sindicate.
BNS a cerut autoritatilor sa vada evaluarile care au stat la baza promisiunilor privind majorarea valorii punctului de pensie si, fara a fi probabil o surpriza, a constatat ca la baza lor nu sta mare lucru. De fapt, pe hartie, lucrurile sunt aparent in regula - statistica, previziuni, limbaj de lemn etc. Probleme apar atunci cand se compara datele privind structura
populatiei trimise la Bruxelles cu cele care sunt "prelucrate" in tara. Varianta Guvernului, mereu optimista, sufera insa de o subevaluare a numarului persoanelor varstnice si de o supraevaluare a populatiei in varsta de munca. Fapt care, pe termen mediu, va face ca valoarea punctului de pensie sa nu ajunga niciodata la nivelul promis. Mai pe scurt, sindicatele au ajuns la concluzia ca Guvernul are mijloace suficiente sa isi respecte cuvantul numai pentru anul 2008, semn ca mareata "strategie" este mai curand o incercare sinucigasa de a-i convinge pe pensionari ca, macar o data in viata
, la vot, sa puna stampila si pe PNL, nu doar pe PSD. Atat si nimic mai mult.
Si nu cred cA cineva se asteapta ca ministrul Pacuraru sa reuseasca sa convinga pe cineva de contrariul. Cel putin nu dupa fiasco-ul ideii de a impune plata CAS pe avantajele in natura, idee de un liberalism dambovitean profund, motivata doar de disperarea Ministerului Muncii de a atrage sume suplimentare la buget.
In locul gAsirii unor solutii
pentru imbunatatirea mediului de afaceri, care ar duce implicit si la cresterea incasarilor la buget, Guvernul, doar teoretic liberal, cauta in mod evident salvarea in masuri pe termen scurt si cu efect imediat. Gafele fiscale risca insa sa aiba efecte negative cu bataie mult mai lunga decat speranta de viata a actualului Executiv. Mai ales in contextul deteriorarii sensibile a indicatorilor macroeconomici, a reducerii de rating si a unui an electoral care se anunta mai mult decat istovitor.
DacA panA spre sfarsitul anului trecut, din inertie, fraze linistitoare de genul "in Romania, economia
nu este deloc influentata de situatia de pe scena politica", mai aveau un sambure de adevar, in 2008 acest lucru nu se mai verifica. Deciziile economice au tot mai des o motivatie politica precisa, iar orizontul lor de timp nu este mai mare de cateva luni. Mediul de afaceri este tot mai imprevizibil, nu in ultimul rand din cauza jocului "de-a alba-neagra" cu taxe si impozite practicat de Guvern, iar pozitia Romaniei in cadrul UE este slabita de intamplari gen taxa auto sau deficitul bugetar pe muchie de cutit, care pot atrage o ploaie de sanctiuni dinspre Bruxelles. In plus, nici la nivelul institutiilor statului nu pare sa domneasca vreun consens.
IeSirea de ieri a guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, care a apreciat ca "la calitatea politicii fiscale suferim cel mai tare", este un semn ca Banca Nationala nu este dispusa sa foloseasca parghiile pe care le are la dispozitie in orice context
. Si este probabil un avertisment ca politica monetara, aflata exclusiv in curtea BNR, nu va trage la "caruta" electorala care s-a pus deja in miscare.

Integrarea României in CIA

Raportorul elvetian Dick Marty a tintit pe termen lung. Anul trecut a publicat un raport despre zborurile CIA, cu suspecti de terorism care ar fi tranzitat România si Polonia. Cu putina vreme inainte de integrarea Romåniei in UE, in presa elvetiana a explodat un scandal cu privire la gazduirea pe teritoriul nostru a unor inchisori CIA. Dezvaluirea aparea in “SonntagsBlick”, editia de duminica a cotidianului “Blick”. Cotidianul apartine concernului media elvetian Ringier. Inflamata de presiunile raportorului Marty si ale presei elvetiene, Comisia Europeana ne-a somat din nou sa comunicam daca teritoriul nostru a fost utilizat de CIA, in programul
de detentie si transferare a unor suspecti de terorism. Analistii de la “Deutsche Welle” au deplåns faptul ca presa elvetiana punea in pericol integrarea Romåniei in UE. “Frankfurter Allgemeine Zeitung” a mers si mai departe, acuzåndu-l pe patronul trustului Ringier de tradare de tara, invocånd consecintele politice si diplomatice multiple pe care le poate genera o asemenea dezvaluire. Justitia militara elvetiana s-a sesizat din oficiu si a desfasurat o ancheta discreta ce viza sursa presei elvetiene, cu privire la materialele publicate in “SonntagsBlick”. Filmul lui Dick Marty poate fi developat si pe cealalta parte. Pe mine, personal, nu ma impiedica nimeni sa n-am propriile mele nelamuriri cu privire la prestatiile lui Marty, alimentate de o serie de coincidente ciudate. Dick Marty este in relatii bune cu presa elvetiana. Il cunoaste pe Michael Ringier, patronul trustului omonim. Mai are sens sa va spunem ca Gerhard Schröder, fostul cancelar german, este consilierul personal al presedintelui trustului Ringier? Vi se pare intåmplator amanuntul ca Schröder este amic bun cu Vladimir Putin si cu mai multi veterani ai KGB, ajunsi oligarhi ai gazului rusesc? Este chiar o coincidenta ca Schröder este, printre altele, coordonatorul proiectului “North European Gas Pipeline”, o afacere
ruso-germana cu gaze
? Nu va spune nimic ca pe Schröder il deranjeaza personal proiectul Nabucco, in care a incercat sa intre cu o firma
pe care o controleaza?

Sute de mii de romani tristi au luat Prozac degeaba

Un medicament-vedeta, Prozac, si alte doua antidepresive sint la fel de eficiente ca o bomboana, intrucit functioneaza pe baza autosugestiei, arata studii clinice tinute pina acum la secret.

Una dintre cele mai mari afaceri
farmaceutice din lume, piata medicamentelor impotriva depresiei, este zguduita de un imens scandal ce are la baza studiile clinice facute pentru aprobarea acestor pastile in SUA. Astfel, un grup de cercetatori de la Universitatea Hull din Marea Britanie, profitind de o lege a liberului acces la informatiile de interes public, a obtinut de la Food and Drug Administration, institutia americana care elibereaza autorizatiile de comercializare pentru medicamente, o serie de asemenea studii ce nu fusesera date publicitatii niciodata. In acest mod, cercetatorii au tras concluzia ca medicamente precum Prozac, Seroxat si Efextor nu erau cu mult mai eficiente decit un preparat placebo (o pastila ce nu contine nici un fel de medicament si care opereaza pe baza autosugestiei - n.r.) cind venea vorba de pacienti care sufereau depresii. Numai in cazul depresiilor extrem de severe s-au dovedit aceste medicamente a fi de un real ajutor pacientilor, relateaza si ziarul „The Independent“, citind studiul mentionat.

Profesorul Irving Kirsch, care a condus echipa ce a realizat studiul, mentioneaza ca, „avind in vedere aceste rezultate, motivele care stau la baza prescrierii medicatiei antidepresive sint destul de putine doar daca nu vorbim despre depresii grave sau daca alte metode de tratament
au esuat. Studiul meu ridica probleme serioase asupra modului in care se acorda licentele pentru comercializarea medicamentelor si felul in care se raporteaza datele din studiile clinice“. Problema datelor
ascunse de FDA a fost relevata si de cotidianul „New York Times“ in luna ianuarie, cind a publicat un articol bazat pe un studiu efectuat de Erich H. Turner, medic
psihiatru si fost evaluator in cadrul FDA. Turner a aratat ca, din cele 74 de studii pe 12.564 de voluntari inregistrate din 1987 pina in 2004 la FDA, 31% nu au fost publicate deoarece acest pas depindea in primul rind de rezultatele obtinute. 22 de studii cu final negativ sau indoielnic nu au vazut niciodata lumina tiparului, iar alte 11 au fost in asa natura prezentate incit sa reiasa ca rezultatul lor este pozitiv.

Reprezentantii companiilor producatoare ale celor trei medicamente incriminate de studiul britanic au fost citati si de BBC, ei exprimindu-si dezacordul cu datele publicate. „Experienta clinica a demonstrat ca Prozacul este un antidepresiv eficient“, a comentat purtatorul de cuvint al companiei Eli Lilly, in timp ce comunicatul emis de GlaxoSmith Kline precizeaza ca studiul britanic a avut in vedere doar o parte mai mica din cantitatea totala de date referitoare la eficienta Seroxatului. „Intre cinci si zece la suta din populatia Romaniei a fost de-a lungul vietii in situatia in care i s-a prescris un medicament antidepresiv“, apreciaza Mugur Ciumageanu, presedintele Centrului National pentru Sanatate Mintala, ceea ce ar insemna intre unu - doua milioane de romani. El crede ca si efectul placebo ii ajuta pe pacienti, iar daca detaliile studiului britanic se adeveresc, increderea celor care sufera de depresie in medicament poate sa scada, iar o data cu ea va scadea si beneficiul terapeutic. „Orice pastila are si un efect placebo. In domeniul psihiatriei, mai mult decit in alte domenii ale medicinei, acesta este deosebit de important, deoarece este vorba de trairi subiective ale fiecarui pacient in parte“, adauga Ciumageanu. Daniel Popescu, manager corporate affairs pentru Romania si Europa de Sud-Est al companiei Eli Lilly, producatorul Prozac, avanseaza o alta cifra referitoare la consumatorii romani de antidepresive: 200.000. El se arata neincrezator in descoperirea medicilor britanici. „Orice investigatie in legatura cu efectele unui medicament este bine venita, pentru ca, la sfirsitul zilei, pacientul are de cistigat. Prin natura studiilor de inregistrare, compania producatoare trebuie sa compare efectele unui medicament cu cele ale unui produs
placebo. Daca nu arati ca medicamentul e mai bun decit placebo, nu se uita nimeni la tine. Imi vine greu sa cred ca cineva poate raporta date eronat sau poate schimba astfel de date, pentru ca la nivel international, un asemenea scandal poate duce la prabusirea unei companii. Oricum, principalul aspect este ca pacientul sa nu se sperie de asemenea «descoperiri» si sa fuga din cabinetul medicului“, spune Daniel Popescu.

La fel de circumspect asupra studiului britanic ce arunca Prozacul in rindul medicamentelor fara efect terapeutic se arata si Augustin Cambosie, presedintele Federatiei Romane de Psihoterapie: „Nu cred intr-un astfel de studiu, deoarece, in prima parte a unui tratament cu medicament, efectele sale sint egale cu cele ale unui placebo. Numai ca, dupa un timp, actiunea placebo scade ca efect, iar cea a medicamentului creste“.

*
Detronat de Viagra

Prozacul, ca si alte medicamente ce combat depresia, reprezinta o adevarata cultura a ultimelor decenii, fiind subiectul a numeroase carti si articole ce au depasit sfera medicala. Astfel, Peter Kramer a scris in cartea „Ascultind de Prozac“ ca oricine simte ca nu este prea vesel ar trebui sa incerce o doza de Prozac pentru a-si ridica starea de spirit. In 1993, acelasi medicament era recomandat de „Time Magazine“ drept „tableta anului“, iar vinzarile sale au crescut spectaculos, fiind intrecute doar de succesul inregistrat de Viagra. La un moment dat, firma producatoare vehicula chiar cifra de 54 de milioane de persoane care au fost ajutate de Prozac pe intregul glob. Nu au lipsit nici acuzatiile la adresa medicamentelor antidepresive din pricina efectelor secundare de care acestea ar fi responsabile, inclusiv cele axate pe cresterea pericolului sinuciderii. Firma Eli Lilly a cistigat insa toate procesele care au avut drept cauza aceste acuzatii.

*
Sinapse antidepresive

Unul dintre factorii care stau la baza depresiei este o substanta organica, numita serotonina, care functioneaza ca transmitator al informatiei de la un neuron la altul. Medicamentele antidepresive, precum Prozacul, fac ca serotonina sa stea o perioada mai indelungata intre neuroni, ceea ce determina o intarire a legaturii dintre ei, avind ca efect reducerea depresiei. Numai ca, raminind mai mult timp intre neuroni, serotonina blocheaza transmiterea altor mesaje ulterioare prin aceste canale, ceea ce poate duce la o procesare mai lenta a informatiei de catre creier.

PD-L a dat 280.000 de euro, să afle că n-are candidat

Democrat-liberalii au început să cheltuiască mult pentru pregătirea campaniei
electorale din această primăvară. Surse din conducerea partidului susţin că recentul sondaj CSOP comandat de PD-L pentru a stabili candidaţii pentru alegerile locale a costat partidul peste 280.000 de euro. Potrivit surselor, fiecare filială judeţeană a fost obligată să verse în contul central al partidului aproximativ 6.000 de euro. „Este o sumă normală pentru un sondaj de opinie atât de mare.

Este un preţ negociat, cam 6.000 de euro de filială, şi reducerea a fost făcută pentru că CSOP are o lungă colaborare cu noi”, susţin sursele. Se pare că pentru acest preţ PD-L a primit o cercetare sociologică realizată pe mai puţin de 1.000 de subiecţi şi că au fost măsurate notorietatea şi intenţia de vot pentru candidaţii la primăriile din capitalele de judeţ. Sursele susţin că preţul plătit pentru sondaj este rezonabil, având în vedere că nici unul din institutele de sondare nu coboară preţul pentru un studiu sub 8.000 de euro, dacă doreşte un sondaj realizat pe 1.100 de subiecţi, care să aibă o marjă de eroare de aproximativ 3 la sută.

Sumele pe care PD-L le va plăti pentru sondaje vor creşte în perioada următoare, având în vedere că, cel puţin la nivelul Bucureştiului, vor mai fi comandate unele mult mai detaliate, pentru ca alegerea candidatului să fie argumentată „sociologic”, precum şi pentru alegerea mesajelor. Alegerea candidatului pentru primăria Capitalei generează, în continuare, dispute aprinse între liderii PD-L. Ultima ceartă a avut loc în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, luni seară. Surse democrat-liberale susţin că disputa a fost generată de faptul că prim-vicepreşedintele Adriean Videanu a rămas pe poziţie în privinţa refuzului de a candida
la un nou mandat. Se pare că atitudinea lui Videanu l-a enervat pe secretarul general Vasile Blaga, care conduce şi organizaţia de Bucureşti.

Conform surselor, Blaga ar fi spus, nervos, că în aceste condiţii nu înţelege de ce el, care este al doilea în sondaje după Videanu, nu ar putea refuza, la rândul lui, candidatura. În partid se vorbeşte că preşedintele Băsescu s-ar fi implicat în dispută şi l-ar fi atenţionat pe secretarul general că este datoria lui ca organizaţia PD-L Bucureşti să aibă rezultate bune, “nu ca la referendum”. Unii dintre liderii democrat-liberali susţin că şeful statului ar fi ameninţat şi cu schimbări radicale în cazul unui eşec.

Info plus
:

Liviu Negoiţă - asul din mâneca PD-L

Surse democrat-liberale spun că Traian Băsescu urmează să aibă discuţii separate şi cu primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, văzut de majoritatea conducerii PD-L drept cel mai bun pentru a câştiga Capitala. Nici edilul de la 3 nu este însă printre cei care doresc fotoliul de primar general. Liviu Negoiţă şi-a anunţat intenţia de a candida pentru un nou mandat la primăria de sector.

1,3 miliarde euro – bugetul
Bucureştiului, o capitală pe care nimeni nu vrea s-o administreze

NATO aduce controale aspre la frontieră

De la 1 martie până pe 5 aprilie, toate persoanele care intră sau ies din ţară, precum şi mijloacele de transport vor fi verificate amănunţit. De la 1 martie până pe 5 aprilie, toate persoanele care intră sau ies din România, bagajele acestora şi mijloacele de transport vor fi controlate riguros de poliţişti de frontieră şi vameşi. Motivul: prevenirea unor incidente ce ar putea să apară în timpul summitului NATO organizat la Bucureşti.

„Vrem ca oamenii să ştie că vor trebui să se supună unui control
strict chiar şi la frontierele interne ale UE, cu Ungaria şi Bulgaria. Practic, fiecare persoană va fi verificată în bazele de date
ale poliţiei, îi vor fi controlate maşina şi bagajele“, au precizat oficialii Poliţiei de Frontieră. Măsurile autorităţilor survin în condiţiile în care atât organizatorii, cât şi unii politicieni au dat asigurări că summitul NATO va fi organizat de aşa natură încât să nu afecteze confortul românilor.

Timpi de aşteptare mai mari

Statisticile Poliţiei de Frontieră arată însă că, în fiecare an, cu treipatru săptămâni înaintea Sărbătorilor, vămile încep să se aglomereze, ceea ce ar însemna că, în prima săptămână a lunii aprilie, am putea avea parte din nou de cozi în punctele de trecere a frontierelor din vestul ţării. „Ne aşteptăm ca timpii de aşteptare la frontiera de vest să crească în această perioadă. Aşa că îi sfătuim pe românii care lucrează în străinătate să-şi programeze concediile în România după 5 aprilie, la încheierea summitului“, au precizat oamenii legii.

Vameşii, reactivaţi la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria

Acest tip de control nu va viza doar frontierele terestre, ci şi pe cele maritime şi fluviale, precum şi aeroporturile. „La nivelul frontierelor terestre, maritime, fluviale şi aeriene, vor fi efectuate controale riguroase asupra persoanelor, mijloacelor de transport şi bunurilor acestora“, se arată într-un comunicat al Poliţiei de Frontieră.

Mai mult, vameşii vor fi „reactivaţi“ şi la frontierele interne ale Uniunii Europene (graniţele cu Ungaria şi Bulgaria), unde se renunţase la controlul vamal de la 1 ianuarie 2007. „Vameşii vor controla doar autovehiculele de marfă, pentru prevenirea transportului ilegal de persoane sau materiale prohibite“, au precizat poliţiştii de frontieră.

RECOMANDĂRI

Folosiţi toate vămile de pe frontiera de vest!

Pentru a evita aglomeraţia, mai ales pe graniţa de vest, unde apar de regulă probleme din cauza valorilor de trafic mari, poliţiştii îi sfătuiesc atât pe turişti, cât şi pe transportatori să folosească toate punctele de trecere a frontierei.

Spre exemplu, la graniţa cu Ungaria, aveţi la dispoziţie zece vămi prin care puteţi intra sau ieşi din ţară, şi anume: Nădlac, Vârşand şi Turnu (judeţul Arad), Borş, Salonta, Valea lui Mihai şi Săcuieni (judeţul Bihor), Cenad (judeţul Timiş), Petea sau Urziceni (judeţul Satu-Mare). De asemenea, în cazul în care tranzitaţi frontiera, puteţi folosi, pe lângă Vama Giurgiu, şi punctele de trecere Negru Vodă, Ostrov ori Vama Veche (judeţul Constanţa).

Minciuna pensiilor

"Sistemul
public de pensii este in suferinta, iar valoarea punctului de pensie va fi de doar 41% din castigul mediu brut, incepand cu 2009, si nu 45% cum a anuntat Executivul", a declarat, ieri, presedintele Blocului
National Sindical (BNS) Dumitru Costin.
Liderul sindical a demontat ieri promisiunile Guvernului de majorare a pensiilor, aratand ca acestea nu au nici o baza dincolo de anul 2008, calculele fiind facute pe o serie de date statistice care nu coincid cu ceea ce a raportat Guvernul la Comisia Europeana. Practic, pentru a-i iesi strategia, Executivul a subevaluat numarul persoanelor varstnice pana in 2020 si a supraevaluat numarul populatiei in varsta de munca. Mai mult, din 2012 nu mai sunt prevazuti bani pentru acoperirea deficitului bugetului asigurarilor sociale, desi acesta este prevazut sa se ridice la 720 milioane de euro. Concluzia BNS este ca, in domeniul majorarii pensiilor, politica Guvernului Tariceanu se bazeaza pe "gesturi politice disperate si decizii luate de pe o zi pe alta pentru a carpi sistemul".
Truc electoral
Raportul BNS arata ca in ceea ce priveste coeficientul pentru stabilirea valorii punctului de pensie, angajamentul guvernamental va fi respectat doar in 2008, intrucat incepand de anul viitor baza de raportare utilizata la calculul valorii punctului de pensie se va modifica. Astfel, coeficientul pentru calculul valorii punctului de pensii este 37,5% aplicat la valoarea castigului mediu brut pentru anul 2008, adica 1550 de lei, iar din 2009, desi Guvernul a prevazut un coeficient de calcul al valorii punctului de pensii de 45%, acesta va fi in realitate de doar 41%. Explicatia deriva din faptul ca aceasta valoare nu se va mai calcula, din 2009, din castigul mediu brut, ci din salariul mediu brut, care reprezinta doar 91% din castig. "Schimbarea indicatorului utilizat la calculul valorii punctului de pensie nu este decat un truc al Guvernului, astfel incat sa-si respecte angajamentele electorale in conditiile impuse de resursele limitate ale bugetului de asigurari sociale. In fapt, valoarea reala a punctului de pensie va creste in 2009 de la 37,5% la 41%, urmand ca in anii ulteriori aceasta sa se reduca pana in 2013 la 39,6% ramanand la acest nivel pana in 2020", sustin reprezentantii BNS.
Date
false
In Programul
de Convergenta 2006-2009 inaintat de Guvern catre Comisia Europeana in ianuarie 2007 sunt prezentate proiectii in ceea ce priveste numarul populatiei totale si structura pe grupe de varsta, realizate de Banca Mondiala si Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. "Din analiza acestor proiectii am constatat ca acestea nu corespund cu cele avute in vedere la stabilirea evolutiei bugetului public de pensii din 2009 pana in 2020, iar aceste diferente se reflecta si in ceea ce priveste numarul celor care contribuie la crearea resurselor necesare sistemului public de pensii, dar si al celor care sunt dependenti de acest sistem", a mai aratat Dumitru Costin. Spre exemplu, in Programul de Convergenta, pentru populatia totala a anilor 2010 si 2020 se prognozeaza 21.207.000 persoane, respectiv 20.402.000 persoane, iar in evaluarea MEF numarul scade cu 73.000 de persoane pentru 2010, respectiv 493.000 de persoane pentru 2020. Si numarul persoanelor incadrate in grupa de varsta 0-14 ani a fost subevaluat de Guvern, diferenta regasindu-se intr-o supraevaluare a populatiei cu varsta de munca, respectiv 15-64 ani - adica exact cei ce contribuie la sistem. Un alt element care demonstreaza nesustenabilitatea sistemului de pensii este influenta exercitata de introducerea pilonului II de pensii, in opinia sindicalistilor BNS nivelul estimat al veniturilor bugetului de asigurari sociale care vor fi transferate in 2009 catre societatile de administrare fiind subevaluat. Si prognoza Guvernului privind indicatorul ratei ocuparii este "extrem de optimista", intrucat prognozele privind populatia in varsta de 15-64 de ani par a fi supraevaluate cu aproximativ 900.000 de persoane in anul 2010, ceea ce ar conduce la ideea ca populatia activa si cea ocupata sunt, de asemenea, supraevaluate. O alta problema indicata de BNS consta in faptul ca acoperirea deficitului bugetar nu se va mai face din bugetul de stat incepand din 2012 si nici nu sunt precizate alte surse din care acesta ar putea fi acoperit. "Desi din evaluarile Guvernului, deficitul bugetului asigurarilor sociale va fi de circa 720 de milioane de euro anual, din 2012 nu mai sunt precizate sursele de acoperire a acestui deficit. Din 2012 si pana in 2017, bugetul asigurarilor sociale este prevazut a inregistra deficite la valori intre 720 miloane de euro si 420 de milioane de euro", a mai spus Dumitru Costin. (Carmen POPESCU)

"Pensionarii si angajatii sunt inselati"
"Consideram ca modul in care s-au realizat previziunea si analiza indicatorilor ce constituie baza acestor prognoze este superficial. Suntem constienti de faptul ca nivelul de trai al pensionarilor trebuie sa creasca, la fel si de faptul ca povara fiscala asupra fortei de munca trebuie sa se reduca, insa lipsa de transparenta si fuga de asumare a responsabilitatii masurilor luate nu sunt de natura sa ajute pe nimeni", a spus Dumitru Costin (foto).
Guvernul inseala pensionarii pentru ca le promite mai mult decat este capabil sa dea. Si insala forta de munca pentru ca efectul masurii de reducere a contributiilor este in intregime contracarat de largirea bazei de impunere (nu prin introducerea unor categorii de contribuabili care in acest moment nu platesc CAS), ci prin impunerea aberanta a tuturor categoriilor de venituri in bani sau in natura primite de salariati", a declarat Dumitru Costin.
Referindu-se la categoriile profesionale care beneficiaza de "pensii de serviciu" - bani care ies din buget fara a se fi contribuit pentru ele - Costin a dat ca exemplu diplomatii/ consulii, politistii, magistratii, senatorii si deputatii, functionarii parlamentari, aviatorii, grefierii, personalul MApN, SRI si, mai nou, controlorii de trafic aerian.
"Exista o tendinta din ce in ce mai accentuata a diverselor categorii profesionale de a parasi sistemul public de pensii si a-si crea sisteme paralele, numeroase acte normative fiind in dezbaterea celor doua Camere ale Parlamentului in vederea crearii sistemelor
de tip pensie de serviciu. Inechitatea sistemului public de pensii si povara pe care o reprezinta acesta ii determina pe cei ce beneficiaza de o oarecare influenta politica sa incerce sa evite presiunea fiscala exercitata de sistemul public de pensii", a explicat Costin. Acesta a adaugat ca analiza sustenabilitatii sistemului public de pensii din Romania in perioada 2009-2020 urmeaza sa fie dezbatuta la Palatul Cotroceni, intr-o intalnire coordonata de presedintele Traian Basescu, a precizat Costin. (Carmen POPESCU)
Promulgare cu rezerve
Majorarea punctului de pensie incepand cu 1 ianuarie 2009 la 45% din salariul mediu brut a fost legiferata in vara anului trecut, sub presiunea PSD care ameninta cu motiune de cenzura si alegeri anticipate.
Initial, pesedistii au cerut ca majorarea la 45% sa aiba loc chiar de la inceputul anului 2008, insa guvernantii au spus ca initiativa nu este sustenabila. In urma negocierilor a rezultat varianta actuala. Legea pensiilor a fost votata, in unanimitate, in 28 iunie 2007, ultima zi de lucru a sesiunii parlamentare. La randul sau, ministrul Vosganian mentiona ca resursele majorarii pensiilor sunt cresterea economica, avansul salariilor, numarul mai mare de salariati, imbunatatirea incasarilor bugetare si unele transferuri din bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale. Inainte de a promulga Legea, presedintele Basescu a cerut Guvernului sa ii transmita documentatia din care sa rezulte sustenabilitatea aplicarii Legii pensiilor in perioada 2008 -2010 si, daca este posibil, o evaluare pentru 2011-2013. (O.B.)

De-aia n-a venit Basescu la bilant

Bilantul DNA de ieri a venit cu o veste incredibila. Daniel Morar a anuntat ca procurorii au dispus, inca din decembrie 2007, scoaterea de sub urmarirea penala pentru toate persoanele inculpate in dosarul “Flota”, mai putin in cauza privindu-l pe presedintele Traian Basescu, aceasta fiind disjunsa. DNA a lasat sa se inteleaga ca si in ceea ce-l priveste pe Basescu se impunea o solutie de scoatere de sub urmarire, insa, pentru ca nu poate fi cercetat pe perioada mandatului, acest lucru nu s-a intâmplat. Seful statului nu a fost prezent la respectivul bilant, anuntul fiind facut in lipsa acestuia.

“În dosarul «Flota» s-a dat SUP pentru toti cei implicati acolo, mai putin Traian Basescu, a carui cauza a fost disjunsa”, a spus Morar. Procurorul-sef al DNA a explicat ca Basescu nu putea fi cercetat, tinând cont ca beneficiaza de imunitate datorita functiei. Morar a mai explicat ca în rezolutia prin care s-a dispus SUP s-a retinut printre altele si ca nu exista prejudiciu. Ultima expertiza în dosarul „Flota“, despre rezultatele careia au aparut informatii pe 15 octombrie 2007, a constatat prejudiciu zero, dupa ce prima expertiza, realizata de fostul PNA, constatase un prejudiciu de aproape 300 de milioane de euro, concluziile procurorilor fiind comunicate partilor din dosar. Rezultatul expertizei a fost adus la cunostinta celor 80 de acuzati din dosar, printre care si prefectul de Constanta Danut Culetu. El a fost pentru scurt timp membru în Consiliul de administratie al Petromin la sfârsitul anului 1998.

Expertiza de 43.000 de euro
Expertiza financiar-contabila si tehnico-maritima a fost dispusa de procurorii DNA dupa ce dosarul a fost restituit de Înalta Curte din cauza unor vicii de procedura. Expertiza a costat peste 43 de mii de euro si a fost finalizata pe 24 septembrie 2007. Parchetul National Anticoruptie a anuntat in august 2004 finalizarea urmaririi penale si trimiterea în judecata a 80 de persoane, acuzate de prejudicierea statului român cu peste 11.000 de miliarde lei, ca urmare a înstrainarii unui numar de 16 nave apartinând flotei maritime românesti. Dosarul a avut ca obiect stabilirea modului în care flota româneasca a pierdut o serie de nave maritime - mineralier de mare capacitate, ca rezultat al infractiunilor savârsite de cei care au initiat si derulat în mod fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanta cu grupul de firme
private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada aprilie 1991 – august 2000. Din materialul probator, inclusiv rapoartele Curtii de Conturi, constatarile financiare ale organelor Ministerului Finantelor, rapoartele specialistilor si expertizele tehnice
judiciare, s-a stabilit un prejudiciu total de 324.514.683,80 USD, echivalent a 11.027.008.955.524 lei, ca rezultat al infractiunilor pentru care au fost trimisi în judecata. Anchetatorii au solicitat instantei ca recuperarea pagubelor de la inculpati sa se faca în solidar, individualizându-se totodata cuantumul acestora pe fiecare în parte.

Prejudiciu de 11.000 de miliarde lei
Între cei trimisi în judecata, sub aspectul savârsirii unor fapte penale în legatura directa cu modul defectuos în care si-au exercitat, cu stiinta, atributiile de serviciu sunt fostii ministri ai transporturilor Basescu Traian, Teodoru Paul si Novac Aurel, fostul presedinte al Fondului Proprietatii de Stat, Radu Ovidiu Sârbu (cu rang de ministru), fostii secretari de stat Marinescu Calin Dragomir, Marinescu Gheorghe Adrian si Oancea Viorel, directori generali, înalti functionari de stat, membri ai Consiliului de administratie si ai Comitetului director, conducatori ai altor institutii si structuri care au activat în Adunarea Generala a Actionarilor de la CNM Petromin SA Constanta. Acestia, împreuna cu persoanele cu functii de conducere si decizie din structurile Companiei - majoritatea si în calitate de reprezentanti ai acestui actionar si, implicit, ai statului român, în societati constituite ca off-shore în Bahamas si Liberia, pe seama societatilor proprietare de unica nava cu denumirea fiecareia dintre cele 16 nave mineralier – au cauzat prejudiciul de peste 11.000 de miliarde lei, prin vânzarea ilegala a navelor în strainatate, precum si prin înregistrarea unor mari pierderi financiare în derularea activitatii societatilor pe care le reprezentau.

Basescu si miscarile de la Petromin
Anchetatorii au retinut ca întreaga afacere a fost de la bun început, în prima parte a anului 1991, negociata de inculpatul Basescu Traian împreuna cu inculpatul Marinescu Calin Dragomir, fiind apoi condusa de catre Basescu Traian prin asumarea ilegala a functiei de director/presedinte al Board of Directors, al societatii mixte Petroklav Inc. Bahamas, concomitent cu îndeplinirea functiei de ministru al transporturilor.
Din materialul probator administrat
în cauza rezulta ca Basescu Traian, secretar de stat si, la scurt timp, ministru al transporturilor, nu avea abilitarea legala si nici un mandat expres, aprobat de Guvernul României, pentru angajarea autoritatii statului român la realizarea asocierii cu partener privat în strainatate si cu atât mai putin pentru semnarea de documente
, pe baza carora a negociat si în continuare s-a autoaprobat conducator al societatii mixte. În plus, s-a constatat ca Basescu Traian si-a preconstituit conditiile de a actiona, în sensul aratat, prin aceea ca, fiind investit de ministrul în functie ca în calitate de subsecretar sa numeasca componenta CIS - CNM Petromin SA, a recurs si la realizarea actului privind atributiile acestuia, prin adaugarea nelegala a atributiei de a aproba asocierile externe, care revenea în realitate doar Guvernului României.

In 2007 DNA a trimis la instanta 167 de dosare din 1.500 instrumentate
Procurorii DNA au avut de solutionat în 2007 peste 3.300 de cauze fata de 2.615 în 2006, fiind cercetate si trimise în judecata cu 60% mai multe persoane care au ocupat functii importante si demnitati publice fata de 2006, se arata în raportul de activitate
al DNA pe 2007. Din acestea, au fost solutionate 2.070, procurorii dând 1.506 de solutii pe fond si alte 564 solutii de conexare ori de declinare a competentei, se mai arata în acelasi raport DNA. Din cele 1.506 cauze solutionate pe fond, în 167 dosare s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatilor, iar în peste 1.300 au fost date solutii de scoatere de sub urmarire penala, de încetare a urmaririi penale ori de neîncepere a urmaririi. Prin cele 167 de cauze în care s-au întocmit rechizitorii au fost trimisi în judecata 415 inculpati, din care 32 în stare de arest preventiv, pentru savârsirea a 958 de infractiuni. Potrivit DNA, din cei 415 inculpati trimisi în judecata, 238 aveau functii de conducere, de control ori alte functii importante.

Subiecte XXX la olimpiada de română

nul dintre subiectele pentru elevii de clasa a V-a ar fi trebuit să aibă pătrăţel roşu, cu menţiunea „interzis minorilor“.

Elevii băcăuani de clasa a V-a talentaţi la limba română au avut o surpriză, săptămâna trecută, când au primit subiectele la olimpiada de limba şi literatura română. La subiectul al doilea, care ar fi urmat să le testeze creativitatea, li s-a cerut să prezinte continuarea unui basm în care să fie şi ei prezenţi: „A fost odată ca niciodată un împărat mare şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi. Şi, voind să aibă copii
, au făcut de mai multe ori tot ce trebuia să facă pentru aceasta“.

Mulţi elevi spun că au rămas fără replică. „Nu am mai ştiut ce să scriu! Am încropit, acolo, câteva rânduri, dar nu cred că e bine. Ce să scriu, că îmi zbura imaginaţia departe“, a recunoscut hâtru Mihai C., unul dintre elevii de-a V-a care a participat la olimpiadă. La rândul lui, Mihai B., şi el elev într-a V-a în Bacău, ne-a spus ce a scris: şi-a imaginat că este un vraci care îi aduce împăratului „o pastilă Viagra“. Iar colegul său Laurenţiu C. susţine că el şi-a închipuit că este un personaj care se uită pe gaura cheii, să vadă ce fac în dormitor
împăratul şi împărăteasa.

„Dacă s-au gândit la prostii, e treaba lor!“

Profesorii care au corectat tezele susţin că cei mai mulţi elevi au obţinut un punctaj mic
la acest subiect, deoarece nu au putut continua basmul. „Cred că, în loc să scrie, ei au chicotit toată ora“, este de părere Maria Popa, profesoară aflată în comisia de corectare a tezelor. Profesorul de limba română Ghiorghi Iorga, organizator al fazei locale a olimpiadei, consideră că subiectul propus este unul normal.

„Dacă s-au gândit la prostii, e treaba loc, a copiilor, nu a noastră. Să se întoarcă la poveşti şi să mai lase televizorul. Copiii care s-au gândit la prostii sunt victime ale sistemului. Sunt prea multe lecţii de sexologie, tot felul de simpozioane şi dezbateri despre SIDA, sex
şi prevenirea unei sarcini nedorite. Sunt prea multe emisiuni care pun astfel de probleme. Toate acestea îi zăpăcesc pe cei mici şi ei încep să confunde lucrurile“, a declarat profesorul Iorga.

Ovidiu Cojocaru, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Bacău, a vrut să se ţină departe de scandal. „Nu am ce comenta! Întrebaţi-mă de matematică, că asta e specialitatea mea, nu româna. Aici nu mă bag!“, a declarat inspectorul Cojocaru. El a mai adăugat doar că subiectele au fost realizate, în colaborare, de un grup de profesori de la mai multe şcoli generale din Bacău. Potrivit programei şcolare în vigoare, elevii din clasele primare studiază disciplina „Educaţie pentru sănătate“, în cadrul căreia, la clasa a IV-a, există un capitol la care copiii roşesc mereu: „Cum am venit eu pe lume“.

“Titu Maiorescu”, prima universitate privată

Bani. Bani. Bani!

Învăţămîntul e o mare afacere
în România. „Titu Maiorescu“ are 15.000 de studenţi. Cei 15.000 plătesc o taxă anuală de 450 de euro. O parte, cei de la facultăţile mai grele, plătesc chiar şi o mie de euro. Dar putem să rămînem la 450 de euro liniştiţi. Înmulţim 450 cu 15.000 şi ne dă 6.750.000 de euro pe an. Credeţi-mă, putem rotunji liniştiţi pînă la şapte milioane. Au patru sute de profesori. În afară de şefime (rector, decani, prorectori, prodecani + oameni de încredere), care e plătită regeşte, şi de rector, care se plăteşte pe sine la modul imperial, toţi cei patru sute sînt plătiţi ca la stat, ba chiar mai puţin. Realmente, fac foamea. De multe ori, un profesor universitar, un lector, are, la „Spiru Haret“, în jur de 14 de milioane de lei vechi, circa 400 de euro. Am făcut calculul: 400 de profesori, plătiţi cu 400 de euro pe lună timp de un an, costă facultatea 1.920.000 de euro. Hai, două milioane de euro. Rămîn cinci milioane de euro. Se mai pot adăuga terenurile, clădirile, dotările. Se spune că toată hardughia face 200 de milioane de euro. Robi Urs mi-a spus, la el în birou
: „Aş vrea să plec de la această facultate. Crede-mă că aş vrea. Dar nu pot. Sînt necesar acestei universităţi“.

Ursuleţ de miere
Robi Urs e genul de uns cu toate alifiile. De cîţiva ani, Robi Urs e mîna dreaptă a lui Mitică Dragomir la Liga Profesionistă de Fotbal, unde conduce Comisia de Disciplină. Mai e chemat pe la DNA să-l apere pe Mitică, mai face una, mai face alta. Dar, sincer, cred că adevărata lui pasiune e Universitatea „Titu Maiorescu“. Restul e, pe bune, mizilic. La „Titu Maiorescu“, Urs a apărut prin 2001, adus de decăniţa de la Drept, Smaranda Anghene. Ulterior, a devenit un apropiat al lui Filipaş. Unul dintre prorectorii bătrîni, Volonciu, a fost dat jos şi în loc s-a urcat Urs.
Intro
Întotdeauna ţi-ai dori să ştii ce se întîmplă dincolo de anumite uşi. Cînd au apărut stenogramele secrete ale PSD-ului, am salivat. Iată ce zic ei, de fapt, şi ce fac cînd sînt împreună. Ceea ce urmează e despre un loc unde se fac bani buni. O universitate particulară. Pe cheiul Dîmboviţei stau trei dintre the Big Five: „Titulescu“, „Cantemir“, „Titu Maiorescu“. În oraş le mai găseşti pe „Spiru Haret“ şi Româno-Americană. Acestea au reuşit să rămînă şi să se consolideze. Şi-au făcut filiale în ţară. Toate au pornit ca fundaţii. Şi povestea e despre ce se întîmplă dincolo de faţada unei universităţi bogate.
Cazul „Titu Maiorescu“
La „Titu Maiorescu“, toate au fost bune şi frumoase pînă în septembrie 2006. Pe data
de 28, rectorul şi fondatorul Filipaş face un atac cerebral şi intră în comă. Bunul său amic şi prorector, Robi Iosif Urs, vine seara la spital, îndurerat, să-l viziteze pe maestru şi să prezinte familiei părerile sincere de rău. A doua zi dimineaţă, într-o sîmbătă, convoacă repede o majoritate fidelă din senat, îl decade pe Filipaş din drepturi şi se instalează ca rector. Şapte zile mai tîrziu, Filipaş moare, fără să ştie ce-a lăsat în urmă.
Şi Filipaş ăsta era o figură
Avram Filipaş fusese unul dintre marii profesori de drept ai României. După cursurile lui au învăţat şi învaţă toţi studenţii de la Drept, indiferent că sînt la stat sau la particulară. Din discuţiile pe care le-am purtat cu cei care i-au fost alături, a ieşit un portret interesant. Un tip cu farmec, inteligent, cu un ego puternic. Dar şi ahtiat după putere. Iniţial, o mare parte din cei 21 de fondatori au făcut parte din senat. Încet-încet, a avut grijă să-i elimine. Din cînd în cînd, dumnealor greşeau şi, invocînd anumite prevederi ale unui regulament neclar, Filipaş le făcea vînt. Şi mai interesant e că, ignorînd faptul că toţi erau fondatori cu drepturi egale, Filipaş a avut grijă să le inculce părerea că trebuie să fie folositori universităţii într-un fel sau altul, pentru că altfel nu-şi merită banii. Cînd un fondator nu mai avea post în cadrul universităţii, cu părere de rău, îi tăia şi salariul. Nu-i de mirare că fondatorii s-au împrăştiat, sufocaţi de prezenţa apăsătoare a marelui om care, în schimb, a dezvoltat o reală apetenţă pentru unii care îl aprobau.
Şmecherie de avocat bătrîn
Într-un fel sau altul, întotdeauna universităţile particulare au suspectat statul că, la un moment dat, va naţionaliza învăţămîntul privat. În 2002, cînd au apărut Legile Acreditării, un icnet de durere s-a auzit dinspre toate. Legea, în loc să le acrediteze, le înfiinţa, de parcă nu existaseră pînă atunci. Şi nu oricine, ci statul le înfiinţa. Toate vechile instituţii trebuia să predea patrimoniul noilor instituţii înfiinţate prin lege. Universitatea despre care vorbim se numea încă Universitatea Independentă „Titu Maiorescu“. Noua lege îi stabilea denumirea de Universitatea „Titu Maiorescu“. Filipaş s-a gîndit cum poate răsturna situaţia în favoarea lui. Aşa că a făcut un protocol incorect care păstra, printr-o chichiţă, patrimoniul pe fundaţie. În act, totul era greşit. Pe protocol, apare Filipaş reprezentant al senatului, şi nu al fundaţiei care avea patrimoniul. Dar bijuteria finală e faptul că cea care transmite patrimoniul nu e Universitatea Independentă „Titu Maiorescu“, ci Universitatea „Titu Maiorescu“. O colecţie de greşeli care urmau să facă actul ulterior nul, dacă statul ar fi vrut să intre efectiv în posesie.
O moştenire care e la altul
La moartea lui Filipaş, pentru prima oară după mult timp, fondatorii s-au adunat şi s-au privit în ochi. Trecuse ceva timp. Energicul şi tiranicul murise. Mai muriseră şi dintre ei. Nu e de mirare că cei rămaşi au început să se întrebe în ce relaţie mai sînt ei cu universitatea pe care o creaseră. Şi aşa, au descoperit, cu oroare, că din ruinele vechiului Filipaş se întrupase noul Robi Urs.
Şi Urs, şi fondatorii mi-au povestit de o şedinţă de pomină, în care părţile s-au înfruntat. Bineînţeles, fiecare trăgînd pe spuza lui. În momentul în care Ciubotaru şi Burducea, reprezentînd fondatorii, au venit la Urs spunînd că vor să ia universitatea înapoi, Urs a zis „OK, haideţi în senat, să vedem ce zice“. În grabă, au fost adunaţi o sută de oameni, nu numai membri ai senatului, ba chiar şi profesori simpli şi tot felul de studenţi, cărora li s-a spus că vin unii să le ia universitatea.
E foarte probabil că a fost o scenă comică şi penibilă. Cu cei doi vechi, încercînd să spună că universitatea nu e de capul ei, că are o mamă şi un tată, cei o sută de oameni s-au enervat şi i-au huiduit.
Urs îmi spunea, cu satisfacţie reţinută şi cu compătimire: „Să-l fi văzut pe Ciubotaru cum ridica geanta de documente
şi striga: «E universitatea noastră. Aici am documentele». Şi senatul l-a dat afară în şuturi“.
Ursul are o teamă
Cînd fondatorii au început să adune acte, lui Robi i s-a făcut rău. Ca să îşi revină, din timp, profilactic, a vrut să desfiinţeze fundaţia. Un fost elev al profesorului Ciubotaru i-a semnalat că, pe Internet, Asociaţia Universitatea Independentă „Titu Maiorescu“ apare că are proces în două zile, în necontencios, pentru desfiinţare. A fost un mare noroc. Băşicaţi, pe bună dreptate, fondatorii s-au prezentat în ziua respectivă la judecătorie să spună că li se cere desfiinţarea fără ca ei să ştie. În sală, negri de supărare că apăruseră nepoftiţii, erau doi profesori trimişi de Urs să ceară autodesfiinţarea.
N-ai Carte, ai parte
Statutul oricărei universităţi particulare se numeşte Cartă. Carta Universităţii X. De regulă, se găseşte pe site-ul fiecărei universităţi şi poate fi consultată. Vezi acolo pe ce bază funcţionează, cînd s-a înfiinţat, de către cine, care e organigrama. Peste tot, fondatorii sînt pomeniţi cu grijă. La oricare, se vede atenţia cu care fondatorii au precizat cine conduce, de fapt, universitatea. Uitaţi-vă la „Spiru Haret“, la Româno-Americană, la „Titulescu“. Există un preşedinte. Există un consiliu de administraţie în care legea o fac fondatorii. La sfîrşitul fiecărei carte, apare întotdeauna un ultim articol: „În caz de desfiinţare, patrimoniul universităţii revine fondatorilor“. La „Titu Maiorescu“ apare anomalia „Titu Maiorescu“. Urs a avut grijă să şteargă orice urmă din Cartă care amintea de o realitate stînjenitoare pentru el. Nu există consiliu de administraţie. În al doilea rînd, nu apare nicăieri cuvîntul „fondator“. Nimic despre istoricul ei. Să nu mai spunem de cuvîntul „desfiinţare“. Documentul e semnat doar de Urs. Din tot, se înţelege că „Titu Maiorescu“ este Prima Universitate Particulară Înfiinţată de Stat şi Condusă de Profesori. De fapt, e a lui.
Cîteva secvenţe cu Urs
Urs vărsînd acum o lună lacrimi de crocodil la lansarea unei cărţi cu cursurile lui Filipaş, carte pentru editarea căreia nu a dat nici un ban.
Urs promiţînd soţiei lui Filipaş că îi va face profesorului un bust de marmură pe care îl va pune în holul
universităţii şi tot el vorbind pentru treaba asta cu un pietrar care face cruci prin cimitire. Rezultatul a fost aşa de jenant, iar asemănarea atît de inexistentă, încît doamna Filipaş a fost nevoită să îl roage să arunce urîţenia.
Urs zicîndu-mi, la el în birou: „Or să-şi recapete drepturile ştii cînd? Peste 15 ani. O să îi ţin numai în procese“.
Sau Urs chemîndu-i pe cîţiva fondatori de 90 de ani, care fac foamea, să-i semneze o hîrtie, de Crăciun, prin care nu mai recunosc drepturile fundaţiei asupra universităţii. Contra 15 milioane de lei vechi.

DNA a scufundat dosarul "Flota"

Procurorii anticorupţie au dat soluţia de scoatere de sub urmărire penală pentru toate persoanele acuzate în dosarul
„Flota”, mai puţin pentru preşedintele Traian Băsescu. Partea din dosar referitoare la şeful statului a fost momentan disjunsă.

Procurorul şef al DNA, Daniel Morar, a precizat, ieri, că Traian Băsescu beneficiază de imunitatea
prevăzută de funcţie şi, din acest motiv, procurorii nu pot pronunţa faţă de acesta nici o soluţie în dosarul penal. Este clar însă că şi faţă de Traian Băsescu se va da aceeaşi soluţie, pentru că anchetatorii au reţinut, printre altele, că în acest dosar nu există prejudiciu.

Expertiza financiară dispusă de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în dosarul “Flota” a fost finalizată în 24 septembrie, costul
ei fiind de 140.000 de lei, adică peste 43.000 de euro. Dosarul „Flota” a avut ca obiect stabilirea modului în care flota românească a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate.

Acest lucru s-ar fi produs
prin mai multe infracţiuni comise - în perioada aprilie 1991 - august 2000 - de cei care ar fi iniţiat şi derulat fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme
private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia.

Potrivit însă unei prime expertize dispuse de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie (actualul DNA), prin înstrăinarea a 16 nave, cei 80 de inculpaţi din dosar ar fi păgubit statul român cu peste 11.000 de miliarde de lei (echivalentul a 275 de milioane de euro). PNA a plătit pentru prima expertiză 10.000 de euro la nivelul anului 2004, când dosarul a fost înaintat instanţei supreme.

Românii au salarii mai mici, dar alimente mai scumpe decât în UE

Deşi câştigă mai puţin decât cetăţenii statelor mai vechi din UE, românii plătesc alimentele mai scump, în unele cazuri chiar dublu. Potrivit statisticilor JP Morgan şi Eurostat, veniturile românilor au reprezentat, în 2007, 37% din media UE-25 (Uniunea fără România şi Bulgaria), în vreme ce preţurile produselor
alimentare s-au situat la 71%.

Statisticile sunt confirmate de prelucrările efectuate de Banca Naţională a României, potrivit economistului-şef al instituţiei, Valentin Lazea. Cele mai scumpe produse alimentare
din România sunt uleiurile şi grăsimile (102% faţă de media europeană), laptele, brânza şi ouăle (95%), fructele şi legumele (69%), pâinea şi cerealele (61%), carnea şi preparatele aferente (59%). Situaţia este similară în Bulgaria, potrivit Eurostat şi JP Morgan.

Analiştii consideră că alimentele sunt atât de scumpe în România şi Bulgaria, în raport cu veniturile cetăţenilor acestor ţări, din cauza lipsei concurenţei de pe piaţa producătorilor.

Guvernul a decis oprirea privatizării Antibiotice Iaşi

Guvernul a decis oprirea privatizării Antibiotice Iaşi, după ce, în urmă cu o săptămână, Parlamentul a decis crearea unei comisii pentru anchetarea acestei privatizări.

"Guvernul României a decis, printr-o Hotărâre adoptată în şedinţa de astăzi, abrogarea art. 2 a Hotărârii Guvernului 1400/2007 pentru abrogarea HG nr. 794/2000 privind strategia de privatizare a S.C. Antibiotice S.A. Iaşi.

Ca urmare a deciziei Guvernului, având în vedere şi importanţa economică şi socială deosebită a producătorului de medicamente
, instituţia publică implicată (AVAS) va revoca oferta
de privatizare a S.C. Antibiotice S.A. Iaşi, în cel mai scurt timp", se arată în comunicatul de presă al Guvernului.

Această decizie vine după ce Biroul
Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat astăzi şi înfiinţarea comisiei de anchetă privind privatizarea Antibiotice Iaşi.
Decizia a fost luată la solicitarea Comisiei de sănătate.

Ce a făcut maternitatea din ea?! Christina Aguilera, certăreaţă

Copiii învaţă lucrurile elementare de la mamele lor. În cazul Christinei Aguilera, se pare că se întâmplă taman invers. După ce a aflat că pozele pe care le-a făcut, alături de soţul şi copilul ei, pentru People, nu au adus profit revistei, proaspăta mămică şi-a ieşit din minţi.

Vedeta a făcut o criză de nervi şi a reacţionat ca un copil răzgâiat. Deşi publicaţia a scos bani grei ca să plătească pentru pictorialul respectiv, se pare că rezultatul a fost sub aşteptări. Şi, cum trebuia să se găsească mereu un ţap ispăşitor, vedeta şi-a acuzat personalul pentru acest eşec.

Însă cântăreaţa are şi un motiv de bucurie, pentru că tot a rămas cu ceva după sarcină. Dacă micuţul ei nu i-a adus şi mai multă faimă, el i-a dăruit o mărire de bust, absolut naturală, de care Aguilera se arată mai mult decât încântată, ca un copil cu jucării noi.

Era sa piarda 2.000.000 euro

Inainte de meciul de la Iasi, Gigi Becali, patronul Stelei, s-a relaxat la o partida de ruleta. Locatia? Cazinoul Platinum, de la Hotel Bucuresti. Pierderi: “doar” 100.000 de euro.

Surse autorizate din cazinou au dezvaluit pentru Libertatea ca latifundiarul a batut recordul de joc: a stat la masa
de ruleta aproape 18 ore incontinuu. Insotit de cativa prieteni, Becali a ajuns la Platinum vineri seara. “A stat numai la ruleta, viata
lui!”, a povestit sursa, care a precizat ca jucatorii au ales un separeu.

S-a oprit ca sa vada CFR-ul

Spre miezul noptii, evenimentele s-au precipitat: “In total, Gigi si amicii lui pierdusera peste 2.000.000 de euro. Asa ca Becali a continuat sa stea la masa. Spera sa-i revina norocul. Iar acesta i-a zambit!”. Astfel, Gigi Becali a ramas la Platinum pana sambata, la ora 12.00. Conform celui care a facut dezvaluirea, seful Stelei a castigat 1.900.000 de euro, reducand pierderea pana la 100.000 de euro: “Le-a spus tuturor ca merge sa vada meciul CFR-ului cu Universitatea Craiova. Altfel, cred ca mai ramanea sa joace”.

Sustine ca n-a fost el, ci varul Giovanni

“Nu este adevarat, nu am fost vineri seara la cazinou. De altfel, eu nu mai calc prin cazinouri si le-am interzis si nepotilor si finilor mei sa mai intre vreodata in astfel de locuri sa joace. Cine a spus ca m-a vazut jucand v-a mintit. Stiu ca varul Giovanni (n.r. - Becali) mai merge la cazinoul de la Hotel Bucuresti, l-or fi vazut pe el iesind de acolo”, a afirmat ieri Gigi.

2008, cu ghinion

In noaptea de 24 spre 25 ianuarie, Gigi Becali a lasat la poker si la ruleta, la cazinoul de la Hotelul Phoenicia, in numai doua ore, o suma incredibila! Conform relatarilor din presa, a fost vorba de 1.176.000 de dolari! La final, miliardarul a avut o reactie ciudata: “Nu ma supar ca am pierdut atat, ca banii astia tot la cazinou i-am castigat si sunt banii Diavolului, n-am nevoie de ei”.

Recordul lui Lindsay Lohan: 8 premii "Zmeura de aur"

Cariera controversatei actriţe nu a luat o întorsătură tocmai fericită şi asta o dovedesc cele mai recente premii pe care filmul "I Know Who Killed Me" le-a obţinut. Cu 8 premii "Zmeura de aur", Lindsay va trebui să-şi aleagă cu mare grijă producţiile în care va juca de acum încolo.

Lohan nu s-a prezentat la ceremonia de decernare ale celor mai proaste filme ale anului, dar asta nu i-a împiedicat pe membrii jurilul să o "premieze" în lipsă cu două trofee pentru cele mai slabe prestaţii în dublu rol, Aubrey şi Dakota şi un premiu pentru cel mai prost cuplu de pe marele ecran. Este vorba de o scevenţă în care cele două "Lindsay" apar în acelaşi timp
.

Filmul, care a avut un buget
de 12 milioane de dolari şi a încasat doar 7,6 milioane în America, a fost "distins" şi cu premiile pentru cel mai prost remake al filmului "Rip-off", cel mai prost regizor, cel mai prost scenariu şi cea mai proastă scuză pentru un premiu de film horror.

"A fost un mister la început şi a rămas un mister până la sfârşit. Este ca şi cum scenariul a fost băgat într-un blender şi acesta a fost rezultatul", a declarat un critic.

"Nicoleta se marita prima"

Iuliana Luciu a dezvaluit ca se va casatori la anul, dar dupa ce sora sa va imbraca rochia de mireasa. Mezina familiei nu a dat amanunte cand se va marita Nicoleta, dar mai mult ca sigur acest eveniment va avea loc in 2008. Cele doua surori nu pot face nunta in acelasi an, o vorba romaneasca spunand ca acest lucru aduce ghinion.
Una dintre cele mai ravnite femei, cu cele mai multe pictoriale Playboy, Nicoleta Luciu, se pregateste de nunta. Sora sa, Iuliana, a facut o declaratie ce lasa sa se inteleaga faptul ca Rosa din „Inima de tigan“ chiar se va marita, pe bune. Mezina familiei Luciu a destainuit ca a fost ceruta de sotie si ca a primit inelul de logodna, dar ca va face acest pas la anul, dupa ce sora sa se va marita. „Nicoleta se marita prima. La anul, ma voi casatori si eu cu Razvan. Fratele meu, Dan, urmeaza de asemenea sa se insoare. Vom vedea cum facem, dar Nicoleta se va casatori inaintea noastra“, i-a dezvaluit aceasta lui Catalin Maruta. Iuliana a mai spus ca pe viitorul sau sot l-a cunoscut la un concert al Nicoletei, in urma cu aproximativ trei ani: „M-a vazut si mi-a cerut numarul de telefon. La inceput l-am refuzat. De la prima intalnire, am ramas impreuna“. Iuliana recunoaste si faptul ca numele surorii sale i-a deschis multe usi.
„E FEMEIA VIETII MELE“
Zsolt Csergo, iubitul Nicoletei Luciu, unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri
din Miercurea Ciuc, nu s-a sfiit sa recunoasca faptul ca vedeta este „femeia vietii lui“. La randu-i, artista nu a ascuns faptul ca este foarte indragostita de iubitul sau si nici ca este o femeie geloasa.

Mircea Badea se insoara cu Carmen Bruma

Cel mai arzător zvon care a circulat “în gura presei” începe încet-încet să se transforme într-o certitudine. Mircea Badea şi Carmen Brumă au fixat data
nunţii! Ba, mai mult, cei doi îi vor naşi pe Teo Trandafir şi pe Oreste, prieteni vechi ai realizatorului de la Antena 3.

Au atâtea lucruri în comun, încât povestea lor de dragoste nu ar trebui să surprindă pe nimeni. În plus
, astrograma realizată de Tina Rizea, astrologul Click
!, indică schimbări majore în viaţa personală a lui Mircea Badea, schimbări care coincid cu planurile lui de însurătoare. Va fi protejat de persoane influente, mai în vârstă, va avea doi copii
şi se va căsători anul viitor, cu o colegă”.

Cotidianul ”Interesul public”, cel care care a aruncat bomba, mai scrie că îndrăgostiţii se ocupă zilele acestea de rezervarea unui restaurant fără fiţe pentru petrecerea care va avea loc la toamnă. Aceeaşi sursă spune că naşii cuplului vor fi Teo Trandafir şi Oreste Teodorescu, ambii foşti colegi de serviciu cu viitorul mire. Oripilat să vorbească despre dulcegării, amor şi viaţa sa privată, Mircea Badea nu ar confirma în veci ştirea care a pus presa pe jar.

La fel a făcut şi Carmen Brumă, ştirista de la Realitatea TV, care, contactată telefonic nu a infirmat relaţia cu Mircea Badea, dar a negat cu vehemenţă faptul că va deveni mireasa lui. “Nu, nici gând, nici pe departe. Nu e adevărat că mă mărit cu Mircea Badea”, a declarat aseară Carmen Brumă pentru ”Click!” Pe de altă parte, surse din Antena 1 confirmă căsătoria celor doi, care va fi, fără îndoială, una dintre cele mai “vânate” nunţi ale anului 2008.

Şi Mihai Mitoşeru, se pregăteşte de nuntă. Amicul lui Mircea Badea a trecut recent printr-un moment stânjenitor atunci când i-a cumpărat iubitei sale, Noemi, inelul de logodnă. “Pentru că am vrut să-i fac o surpriză şi nu trebuia să ştie nimic, am luat-o pe cea mai bună prietenă a ei şi ne-am dus
în Mall după inel. L-am probat pe degetul ei. Mai grav a fost când i-am dat inelul lui Noemi şi acesta îi tot scăpa pe jos de larg ce era”, ne-a povestit amuzat Mitoşeru.

Alec Baldwin şi-a revăzut fiica. După zece luni

În sfârşit, Alec Baldwin a reuşit să îşi repare relaţia cu fiica lui, Ireland. Ei au fost zăriţi petrecând câteva ore împreună, şi păreau veseli şi relaxaţi. Este pentru prima dată
când actorul este fotografiat alături de fată, după incidentul din aprilie, anul trecut, când, supărat că Irland nu răspunde la telefon, Baldwin i-a lăsat un mesaj de două minute, în care o numea „porcuşor gras şi fără minte”.

Ulterior, el a explicat că a ajuns la capătul puterilor după anii de luptă cu fosta soţie, Kim Basinger, pentru custodia fructului relaţiei dintre ei. Cele două staruri au divorţat în 2002, cu destul scandal, după nouă ani de căsnicie. De atunci, Alec luptă pentru ca Ireland să-i fie încredinţată. Sau măcar ca fosta nevastă să respecte dreptul său de a-şi vedea fiica. „Sunt dezolat, după cum îşi poate da seama oricine mă cunoaşte, că mi-am pierdut cumpătul cu fata mea. Dar sunt la capătul puterilor, deja au trecut atâţia ani de când lupt...”, a explicat actorul.

Acum, se pare că fostul cuplu a ajuns la un acord, iar Baldwin a luat avionul şi a plecat, din New York la Los Angeles, pentru a petrece un timp
cu fiica lui. Câteva ore în care atât tatăl, cât şi fiica au fost doar un zâmbet. Uneori, cuvintele o iau razna. Dar dragostea de părinte rămâne...

O echipă pentru Eurovision

Acuzaţiile de plagiat au fost respinse, iar Nico şi Vlad Miriţă au început campania
de promovare în Grecia.

Imediat după anunţarea câştigătorului selecţiei naţionale pentru Eurovision 2008, elanul învingătorilor, Nico şi Vlad Miriţă, care au interpretat piesa „Pe-o margine de lume“, compusă de Andrei Tudor, a fost „retezat“ de acuzaţiile de plagiat.

Deşi afectaţi de acest scandal, previzibil de altfel, aşa cum s-a întâmplat la ultimele ediţii ale Eurovisionului românesc, Nico, Vlad Miriţă şi Andrei Tudor au încercat să se concentreze asupra campaniei de promovare.

Între o şedinţă foto pentru mapa
de presă şi o apariţie în direct la TV, cei trei au povestit pentru „Evenimentul zilei“ despre participarea la Eurovision, dar şi despre drumul pe care l-au „bătut“ pentru a ajunge aici. Înainte de primul concert din turneul de promovare, pe care îl vor susţine mâine, la finala selecţiei naţionale din Grecia, Nico şi Vlad Miriţă erau hotărâţi să nu se mai gândească la scandaluri.

Miriţă, un tenor „gen Andrea Bocelli“

Proiectul nu a fost gândit special pentru Eurovision, aşa cum se întâmplă de multe ori în străinătate, iar totul a fost un şir de întâmplări, pornind chiar de la un eşec: piesa a fost respinsă la preselecţia de la Mamaia 2007.

„Nico are meritul cel mai mare, pentru că a crezut foarte mult în această piesă, şi de la ea a pornit totul. Pe de altă parte, cred că a fost şi o frustrare legată de faptul că «Pe-o margine de lume» a fost respinsă la Festivalul de la Mamaia“, spune Vlad Miriţă.

„Scânteia a pornit de la Cătălin Măruţă, care ne-a auzit piesa şi ne-a spus că ar fi bună pentru Eurovision“, mărturiseşte Nico. „N-a fost nimic premeditat“, completează Andrei Tudor. „Dacă am fi stat să gândim un proiect, să punem ţara la cale, probabil că nici n-am fi avut succesul ăsta“, mai spune tânărul compozitor.

Aflat pentru prima dată în selecţia naţională, Vlad Miriţă (26 de ani), care a câştigat Festivalul de la Mamaia în 2002, mărturiseşte că, până la acest proiect, abandonase muzica uşoară şi se dedicase muzicii clasice, după ce luase premii la câteva concursuri de gen şi câştigase o bursă la Opera din Viena. „Cu toate că este vorba despre o nişă, sunt exemple de cântăreţi de operă
care au prins foarte bine la publicul larg, printre ei numărându-se şi Andrea Bocelli. Voiam să mă concentrez pe un astfel de proiect“, spune Vlad, al cărui drum către afirmare nu a fost uşor. Cântăreţul este absolvent de ASE, însă marea lui pasiune a fost muzica.

„Prima dată
am cântat un an în corul Madrigal, unde nu eram privit ca un artist, ci ca «omul de la ASE». Însă m-am pregătit în particular cu maestrul Corneliu Fănăţeanu. M-a remarcat într-un an când am mers cu colindul, împreună cu nişte prieteni teologi. Nu mi-a luat niciodată bani şi am avut perioade critice din punct de vedere financiar în viaţa mea“, povesteşte Vlad, care, în prezent, este angajat al Operei Naţionale din Bucureşti. „Mă uit înapoi şi nu-mi asum niciun merit, cred că totul a fost pregătit pentru mine“, adaugă el.

Nico: „Am cântat în China şi în Japonia“

Pe Nico (37 de ani) a cunoscut-o la concertele „Proms of Delight“, unde cântăreaţa a fost solicitată să cânte în mai multe rânduri, fiind considerată una dintre cele mai bune voci din România. A absolvit Şcoala Populară de Artă în 1990, însă evoluţia ei nu a fost una spectaculoasă, deşi colaborarea cu BUG Mafia, la piesa „Cine e cu noi“, a propulsat-o, în 2002, în prim-planul showbizului românesc.

„Înainte de asta, am cântat în China şi în Japonia, unde am avut câteva contracte. Cu banii câştigaţi am reuşit să-mi fac studioul de înregistrări. Nu mi-e ruşine că am făcut asta, ba dimpotrivă. Publicul de acolo se pricepe la muzică şi are un respect mult mai mare faţă de artişti“, dezvăluie cântăreaţa, care a făcut sacrificii pentru a-şi împlini visul.

„În perioada aceea, fetiţa mea era micuţă şi nu mi-a fost uşor. Dacă un soţ înţelege, pentru un copil e foarte greu“, spune ea. „După ce am devenit cunoscută pe piaţa din România, a trebuit să muncesc foarte mult şi să accept multe ca să mă afirm. Mi s-au impus lucruri şi am făcut compromisuri. Am renunţat la ceea ce ştiu eu să fac, să cânt mai bine, jazz, pop, R&B, şi am acceptat să abordez genuri comerciale“, spune Nico.

„Ceea ce mi se întâmplă acum e un noroc. Însă pentru prima dată în viaţă sunt extrem de optimistă şi încrezătoare. Acesta e doar începutul“, conchide ea.

NU E PLAGIAT!

Comisia a dat verdictul

Membrii comisiei de specialişti întrunite ieri, la solicitarea Televiziunii Române, au stabilit că piesa „Pe o margine de lume“, compusă de Andrei Tudor, nu este plagiat. „Sper să iasă ceva constructiv din tot acest scandal şi să se facă o lege a plagiatului în România“, a declarat Andrei Tudor. În timpul finalei şi imediat după anunţarea câştigătorului, pe site-ul TVR, dar şi pe alte site-uri au apărut comentarii potrivit cărora melodia „Pe o margine de lume“ ar fi un plagiat după piesa „La magia del corazon“, interpretată de cântăreţul spaniol David Bustamante. În cazul în care piesa „Pe o margine de lume“ ar fi fost descalificată, suedezii din trupa Biondo (foto), clasată pe locul al doilea, ar fi reprezentat România la Eurovision. Compozitorul Radu Fornea (unul dintre membrii trupei K1), a devenit între timp managerul Biondo.

EXPERIENŢĂ

O rampă de lansare în Europa pentru Nico

La fel ca Mihai Trăistariu, care a mers în finala europeană abia la a şasea participare la selecţia naţională, Nico a încercat şi ea, de tot atâtea ori, în ciuda faptului că i s-a întâmplat să rateze calificarea chiar şi numai la două puncte (în 2006, alături de Akcent). „Eu am experienţa altor concursuri şi festivaluri unde am câştigat foarte mulţi bani, chiar şi premii de 10.000 de euro. Dar nimic nu se compară cu Eurovisionul. Mi-am dorit dintotdeauna să fiu pe acea scenă“, mărturiseşte cântăreaţa, care consideră concursul o rampă de lansare în străinătate, chiar şi în contextul în care câştigătoarea de anul trecut nu a reuşit să se afirme pe piaţa muzicală. „Dacă ştii cum să gestionezi această experienţă, cred că poţi obţine multe contracte în străinătate“, e de părere Nico. „Numai faptul că se lansează o compilaţie, cu toate piesele, care se vinde în milioane de exemplare, în toată Europa, e o reuşită“, o susţine Andrei Tudor.

Razboi pe averea marelui actor Adrian Pintea

Sora actorului i-a cerut Laviniei Pintea pana si apartamentul oferit cadou de parintii ei

Scandalul pentru averea marelui actor, inceput la scurt timp dupa ce Adrian Pintea s-a stins din viata, a ajuns acum la tribunal. Pentru ca, in ciuda tuturor eforturilor Laviniei Pintea, urmasii regretatului actor - respectiv tatal si sora lui - nu au acceptat o intelegere pe cale amiabila. Venita din Anglia, Rodica Austin, sora actorului, alaturi de tatal sau vitreg i-au cerut Laviniei Pintea, sotia lui, tot, absolut tot ce a avut legatura cu viata
si cariera actorului. Mai mult, sora lui Pintea a acuzat-o pe sotia acestuia ca, in incercarea de a "pune mana pe avere", nici macar nu a anuntat-o cand actorul a incetat din viata. La randul ei, Lavinia s-a aparat
spunand ca a tinut permanent legatura telefonic atat cu tatal vitreg al actorului, cat si cu sora lui, ea putand demonstra acest lucru pe baza desfasuratorului facturii telefonului mobil
.
"Nu mi-am dorit acest scandal", a marturisit pentru Cancan Lavinia "si am facut tot posibilul sa-l evit. Adrian ar fi, cu siguranta, foarte indurerat daca ar vedea ce se intampla", a sustinut femeia. Lavinia a precizat ca respecta si intelege rudele din partea sotului si considera ca au si ei dreptul la mostenire. "Dar ei mi-au cerut tot, tot. Pana si apartamentul pe care parintii mei l-au cumparat in 2002 si ni l-au facut cadou, mie si lui Adrian", a povestit Lavinia.
In discutie mai sunt drepturile de autor ale marelui actor, "toti banii pe care i-a castigat", manuscrisele lui Pintea, fotografii, obiecte personale, inclusiv o pereche de pantaloni. "Mi-au spus ca ii vor pentru ca doresc sa-i scoata la licitatie", a marturisit Lavinia. "As vrea sa se inteleaga bine. Nu ma agat de banii lui Adrian. Eu vin dintr-o familie buna si am muncit intotdeauna, chiar si cat am fost in facultate, ca sa ma intretin", a mai spus Lavinia.
Pretentiile Rodicai Austin par cel putin bizare tinand cont de faptul ca relatiile dintre ea si Adrian Pintea se deteriorasera foarte mult in ultimii ani de viata ai actorului. Si asta pentru ca, in urma cu trei ani, sora lui Pintea a venit din Anglia fara sa-si anunte fratele si a facut acte pentru niste terenuri care ii apartineau lui Adrian. Practic l-a dezmostenit.
"Adrian a stiut acest lucru, dar nu i-a reprosat niciodata Rodicai", ne-a precizat Lavinia Pintea.

Mostenirea lui Pintea

Vaduva actorului si restul familiei acestuia isi disputa in instanta cote de jumatate din mai multe bunuri, respectiv un autoturism de teren Mitsubishi, apartamentul in care au locuit sotii Pintea si mai multe conturi bancare insumand, la o evaluare
sumara, aproape 1 miliard de lei vechi, precum si drepturile de autor asupra operei
artistului si obiectele sale personale. "Exista dovezi clare ca apartamentul a fost achizitionat din banii doamnei Pintea, si anume un contract de donatie intocmit de tatal ei, care a cumparat apartamentul din vanzarea unor terenuri, pentru care exista declaratia notariala a vanzatorului", a aratat avocatul Laviniei, Bogdan Duda. "Nu se stie, insa, care sunt sumele exacte din banci si valoarea drepturilor de autor pentru ca institutiile au refuzat sa raspunda", a precizat avocatul.

Yahoo: lider în domeniul paginilor personalizate

Numarul 1 in domeniul paginilor personalizate de pe internet nu este nici MSN, nici Google. Conform unor date
ale comScore privind paginile personalizate din Statele Unite, Yahoo detine suprematia in acest sector.

Astfel aproximativ 47 de milioane de vizitatori au accesat in ianuarie MyYahoo, adica aproape 57% din totalul utilizatorilor de pagini personalizate.

Google detine 25% din acest segment cu 22 de milioane de vizitatoriai iGoogle, dupa care urmeaza MyMSN (10%) si MyAOL (3,3%), Netvibes (3,3%) si Pageflakes (0,2%).

Cauciucul care se lipeste singur la loc

Un grup de chimisti francezi a realizat un cauciuc sintetic capabil sa se lipeasca singur la loc dupa ce a fost taiat, procesul avand loc la temperatura camerei.

Materialul creat de cercetatorii de la National Centre for Scientific Research (CNRS) din Franta este capabil sa se “vindece” singur dupa ce a fost taiat in doua, prin simpla alaturare a celor 2 bucati timp de cateva minute. Procesul complet de recuperare dureaza cateva ore, materialul pastrandu-si elasticitatea si dupa 5 sau 6 astfel de operatiuni si putandu-se realipi si daca bucatile taiate sunt tinute separat timp de mai multe ore.

Secretul acestui material consta in structura
sa, care seamana cu o portie de spaghetti, conform fizicianului Ludwik Leibler de la CNRS. Structura aceasta permite ca materialul sa fie intins pe o lungime de 6 ori mai mare decat cea din pozitia de repaus, materialul revenindu-si incet la forma initiala atunci cand este lasat liber.

Capacitatea de autoreparare se datoreaza faptului ca fibrele care compun materialul sunt realizate din numeroase molecule de grasime vegetala, legate unele de altele si de moleculele din alte fibre
prin legaturi slabe de hidrogen, aceeasi legatura chimica care confera coeziune moleculelor de apa.

Cand materialul este taiat sau rupt, legaturile respective sunt rupte dar raman disponibile, astfel ca atunci cand bucatile de material sunt alipite la loc, legaturile se refac. Daca bucatile stau separate mai mult timp inainte de a fi reunite, legaturile se refac, dar nu in totalitate, deoarece unele dintre acestea se mai leaga de vecini intre timp. Materialul este si usor
reciclabil, simpla incalzire a acestuia distrugand si refacand apoi legaturile moleculare.

Aplicatiile unui astfel de material pot fi multiple, spre exemplu jucarii care se autorepara, garnituri de tevi care nu trebuiesc inlocuite cand se rup sau diverse device-uri de uz medical care se refac dupa o gaurire sau ruptura.

Se pare ca o companie
americana, Arkema, lucreaza la mutarea procesului de realizare a acestui material de la nivelul laboratorului la cel industrial, primele aplicatii
comerciale putand apare in curand.