Alegeri europene: pe vremuri de criza, europenii voteaza cu dreapta

» Partidele de centru-dreapta au iesit invingatoare in primele alegeri pentru Parlamentul European, care au avut loc simultan in cele 27 de tari ale UE. Alegerile au fost marcate de absenteism, in medie doar 42,9% din alegatori prezentandu-se la vot, exceptii fiind cele patru tari in care participarea este obligatorie: Belgia, Grecia, Malta si Luxemburg. Absenteismul nu a fost insa cu mult mai mare decat la alegerile din 2004, cand s-a inregistrat o participare de 45,4%.

Partidul Popular si dreapta moderata
265 de locuri si principala formatiune politica din Parlament, asa cum a fost si in precedentul mandat, Partidul Popular European (PPE) se declara satisfacut in mod moderat. In Italia, conglomeratul politic al lui Berlusconi, Poporul Libertatii (PDL), nu a castigat decat 35,2%, cu mult sub 45%, cat prezisese Berlusconi insusi, sau 40%, cat ii acordau sondajele. Scaderea lui Berlusconi in termeni de voturi reale se explica insa in buna parte si prin seria de scandaluri de moravuri in care a fost implicat recent mediaticul premier al Italiei. In Germania, scorul bun realizat de conservatorii Angelei Merkel (42 de locuri din 99) a starnit speculatii in legatura cu o eventuala schimbare
de aliante in urma alegerilor generale care se vor tine in Germania la toamna, cand crestin-democratii, care raman deocamdata principalul partid, ar putea renunta la alianta cu social-democratii, trecand in schimb la o alianta cu liberalii.



Tot asa, in Franta, invingatorul a fost partidul lui Sarkozy, UMP, care a obtinut 28% din voturi. Opozitia franceza s-a faramitat intre multe partide de stanga si de extrema stanga, dar, daca se aduna rezultatul tuturor acestora, se vede ca opozitia a obtinut o majoritate a voturilor, ceea ce reprezinta un semnal de alarma pentru Sarkozy in cazul in care toate aceste partide vor ajunge sa se coalizeze in viitoarele alegeri. In Bulgaria, surpriza a venit din partea partidului nationalist de dreapta al primarului capitalei, Sofia, Boiko Borisov, al carui scor l-a depasit pe cel al socialistilor aflati la putere, obtinand sase mandate din 17. O mare grija a conservatorilor la nivel european ramane insa viitorul apropiat al grupului lor, in masura in care s-a anuntat de multa vreme ca, dupa aceste alegeri, conservatorii britanici (partidul Tory), dar si conservatorii cehi ai presedintelui Vaclav Klaus vor parasi grupul PPE pentru a forma o grupare eurosceptica, PPE avand o ideologie mult prea integrationista dupa gustul conservatorilor britanici si cehi. Plecarea acestora ar slabi in mod serios gruparea PPE, din care fac parte, din Romania, PDL, UDMR si PNTCD.


Partidul Socialist si stanga moderata
Desi au obtinut scoruri mari in cateva tari (Romania, Grecia, Malta), socialistii nu au castigat, cu totul, decat 162 de locuri, pierzand mult fata de precedenta legislatura, in special in favoarea diferitelor formatiuni de stanga si a ecologistilor, acestia avand la scara europeana 51 de locuri . "O trista seara pentru social-democratia europeana", a declarat duminica, la incheierea alegerilor, liderul factiunii socialiste din Parlamentul European, germanul Martin Schultz. Socialistii germani au 23 de mandate din 99, cat ii revin Germaniei, insa aprecierea lui Schultz privea performantele socialistilor in intreaga UE. In Franta, opozitia socialista a obtinut doar 16,8%, in comparatie cu partidul UMP, aflat la putere. Lucru surprinzator pentru majoritatea observatorilor, pe locul trei s-au inscris ecologistii, condusi de fostul lider al miscarii studentesti din 1968 Daniel Cohn-Bendit cu 16%.

In Marea Britanie, guvernul laburist al lui Gordon Brown trece prin momente foarte dificile, avand de infruntat o revolta provenita chiar din interiorul partidului. Nu numai ca laburistii au obtinut doar 15,3% din voturi, mai putin decat formatiunea anti-UE UK Independence Party, care a primit 17,4%, dar ei se situeaza cu mai bine de 13 puncte in spatele conservatorilor, care au obtinut 28,6%. Eventuala demisie a premierului Gordon Brown ar duce, in mod sigur, la alegeri anticipate pe care conservatorii, care au asteptat 12 ani in opozitie, ar avea toate sansele sa le castige.

Si in Spania, socialistii premierului Zapatero au fost depasiti de dreapta populista, 21 de mandate pentru socialisti, fata de 23 pentru PPE, partidul fostului premier Aznar. La fel, socialistii au pierdut si in Ungaria. Desi se afla la putere, ei au fost striviti de opozitia de dreapta, socialistii castigand doar patru locuri din cele 22 care ii revin Ungariei in Parlament. Ca o curiozitate, in Suedia, un loc in Parlament a fost castigat de Partidul Piratilor (Pirat Partiet), compus din anarhisti care sunt pentru un internet
liber si fara drepturi de autor
.





Dreapta dura
si extrema dreapta
Partidul National Britanic (BNP) a reusit sa obtina doua mandate si va intra pentru prima oara in Parlamentul European. Este vorba de un partid in mod deschis rasist, care nu accepta asiatici sau persoane de culoare in randurile sale. La fel, in Austria, Partidul Libertatii, care a preluat mostenirea ideologica a raposatului Jörg Haider, a castigat 13,1% din voturi, de doua ori mai mult decat la precedentele alegeri europene, dupa ce a militat in primul rand pe o platforma antiislamica. In Olanda, partidul cu un mesaj similar al lui Geert Wilders a obtinut 17% din voturi, dispunand de patru din cele 25 de locuri ale Olandei. In Ungaria, extrema dreapta Jobbik are trei din 22 de fotolii, dupa ce a promovat un mesaj in care relele sociale si economice ale Ungariei erau puse pe spinarea romilor si a socialistilor.

In Bulgaria, extremistii din Ataka au obtinut doi deputati, cu unul mai putin fata de precedenta legislatura, ceea ce inseamna totusi proportional o influenta a extremei dreapta mult mai mare decat in Franta, unde Frontul National al lui Jean-Marie Le Pen a obtinut trei locuri din 72. Daca Parlamentul European nu si-ar fi modificat recent regulamentul de functionare, lucrarile primei reuniuni plenare, care vor avea loc in iulie, ar fi trebuit sa fie deschise de catre Le Pen, care la varsta de 80 de ani este decanul de varsta al Parlamentului.

In Ungaria, coalitia de dreapta Fidesz a castigat 14 mandate, iar trei i-au revenit formatiunii de extrema dreapta Jobbik, cu un mandat mai putin decat partidul aflat la putere. Cu toate acestea, noul premier, Gordon Bajnai, a declarat ca nu va demisiona. Alti extremisti si reprezentanti ai extremei dreapta au mai castigat locuri in Parlament in Danemarca (2) si in Slovacia (1). Progresul extremei dreapta in aceste alegeri europene a fost facilitat de criza
economica si de climatul de insecuritate sociala si economica generat de aceasta.





Liberalii
Partidele liberale au obtinut cu totul 80 de locuri, ceea ce ii plaseaza pe al treilea loc, dupa crestin-democrati si socialisti. Ei se vad acum in pozitia de a negocia o alianta cu crestin-democratii care, in ultimul deceniu, printr-un acord neoficial cu socialistii, putusera sa blocheze si sa-si imparta majoritatea functiilor importante din Parlamentul European. Liberalii (ALDE) din Parlamentul European au avut pana acum o tendinta mult mai centrista decat partidele liberale nationale afiliate la grup. Liderul grupului, liberalul britanic Graham Watson, a avut intotdeauna o atitudine moderata fata de economia de piata, el folosind chiar formula de "liberalism social". O alianta cu crestin-democratii este o perspectiva pe care o au in vedere liberalii si in Germania, unde au obtinut 12 locuri din 99, situandu-se pe locul al patrulea, imediat dupa ecologisti, cu 14 parlamentari. Liberalii germani au o lunga traditie de cooperare cu crestin-democratii, ei detinand sistematic, in deceniul ‘90, in timpul coalitiei cu conservatorii lui Helmuth Kohl, portofoliul Externelor.